Autoritățile germane spun că ar fi vorba de un atac deliberat. Suspectul, un bărbat de 50 de ani, care locuiește în Germania de aproape două decenii unde practică medicina, a fost deja arestat. Oficialii încă nu au un răspuns cu privire la ceea ce l-a determinat pe acesta să intre în mulțime și nu exclud că ar mai fi decese, deoarece 15 persoane au fost rănite grav.

„Așa cum stau lucrurile, el este singurul făptuitor, astfel încât, din câte știm, nu mai există niciun pericol pentru oraș”, a declarat guvernatorul Saxonia-Anhalt, Reiner Haseloff, cu referire la autorul incidentului.

„Fiecare viață umană care a căzut victimă acestui atac este o tragedie teribilă”, a mai spus acesta.

Incidentul a determinat alte câteva orașe germane să-și anuleze piețele de Crăciun din weekend, ca măsură de precauție și din solidaritate cu pierderea Magdeburgului.

Cancelarul Olaf Scholz și ministrul de Interne Nancy Faeser urmau să călătorească sâmbătă la Magdeburg, iar seara va avea loc o slujbă de pomenire în catedrala orașului.

„Gândurile mele sunt la victime și la rudele lor”, a scris Scholz pe X. „Stăm alături de ei și de oamenii din Magdeburg”.

Luna trecută, ministra de Interne a Germaniei, Nancy Faeser, a vorbit despre necesitatea unei „mari vigilențe” la târgurile de Crăciun din țară.

Cu toate acestea, Faeser a spus că nu există indicii „concrete” de pericol.

De asemenea, ea a spus că sunt necesare legi mai stricte privind armele în spațiile publice, pe care guvernul le-a cerut în urma atacului cu cuțitul de la Solingen, în care au murit trei persoane.

În acel caz, un bărbat sirian în vârstă de 26 de ani a fost reținut, iar procurorii susțin că este suspectat că este membru al grupării Stat Islamic.

Tragedia de la Solingen, care a avut loc în august, pune în discuție o problemă și așa tensionantă - despre azil și migrație în Germania.

• Te-ar putea interesa și: Germania începe să deporteze afgani, chiar dacă în țara lor sunt la putere fundamentaliștii

Pe 19 decembrie 2016, un extremist islamist a intrat cu un camion într-o piață de Crăciun din Berlin. Douăsprezece persoane au fost ucise atunci, iar o persoană rănită a murit ulterior.

În zilele de după tragedia inițială, atacatorul a fugit în Italia, unde a fost ucis de poliție prin împușcare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Documentul prevede închisoare de până la 15 ani pentru cetățenii străini din Rusia care sunt găsiți vinovați de faptul că au ajutat „inamicul” în activități împotriva securității statului.

Potrivit legii, o condamnare pe viață îi va viza în special pe participanții la rebeliune, dacă aceasta a cauzat morți sau grav răniți.

În alte cazuri, organizatorii rebeliunii vor fi pedepsiți cu închisoare de la 15 la 20 de ani, în timp ce termenul minim de condamnare – 12 ani – rămâne neschimbat.

Legea prevede și diferențierea pedepsei participanților în funcție de gradul de vinovăție al acestora. Astfel, persoanele care au avertizat în mod voluntar autoritățile cu privire la pregătire sau pentru a pune capăt rebeliunii vor fi liberați de răspunderea penală.

Noua lege nu prevede eliberarea condamnaților pentru rebeliune armată.

• Te-ar putea interesa și: Războiul Rusiei în Ucraina, construit pe minciuni și moarte. Povestea unui mercenar sârb

Proiectul de lege a fost elaborat după rebeliunea grupării militare private Wagner, condusă de Evgheni Prigojin, care au capturat orașul Rostov-pe-Don și au blocat Voronej, după care au pornit într-un marș spre Moscova.

Participanții la rebeliune au doborât șase elicoptere militare și ucis 15 soldați. Liderul Wagner și apropiații săi au murit ulterior într-un accident aviatic.

Modificări au fost făcute și la articolul despre trădarea de patrie, în special în ce privește definiția „trecerii de partea inamicului”. Acum acest fapt se va înțelege nu doar prin dezertare sau înrolare în forțele inamice în cazul unui conflict armat, acțiuni militare sau alte acțiuni cu folosirea armelor și echipamentelor militare, dar și „participarea voluntară la activitățile autorităților, instituțiilor, întreprinderilor, organizațiilor inamicului, îndreptate în mod deliberat împotriva securității Rusiei”.

Și în acest caz, pedeapsa maximă prevăzută este închisoarea pe viață.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Prima ședință a legislativului de la București, în care au intrat șapte partide, s-a desăfșurat pe fundalul unei crize politice fără precedent, generată de anularea alegerilor prezidențiale, dispusă de Curtea Constituțională pe 6 decembrie, care a motivat că „procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”.

În debutul ședinței, parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) au protestat cu afișe galbene pe care scria „Alegeri Libere” împotriva anulării alegerilor prezidențiale.

Parlamentarii au ales și ambele comisii de validare a mandatelor de deputați și senatori.

Niciunul din partidele care au acces în Parlament nu a obținut majoritatea parlamentară, iar peste 30% din locurile din Parlament sunt deținute de partidele extremiste, naționaliste, care critică apartenența României la NATO sau UE. Este vorba de AUR, al doilea cel mai mare partid, care are pe listele sale și un deputat originar din R. Moldova, este vorba de Valeriu Muntean, fost ministru al Mediului.

AUR este urmat de SOS România, condus de europarlamentara Diana Iovanovici-Șoșoacă și Partidul Oamenilor Tineri (POT) care l-a susținut la prezidențiale pe independentul Călin Georgescu, care a ajuns în turul doi al prezidențialelor anulate.

În prezent, PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul minorităților naționale au început negocieri dificile legate de formarea unei coaliții de guvernare care să păstreze parcursul european și euro-atlantic al țării.

Text scris în baza relatărilor Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Ministerului, în prezent, producătorii moldoveni de energie regenerabilă exportă energia electrică produsă în anumite ore, în timp ce, în orele cu consum maxim (de regulă dimineața și seara), Energocom importă energie din România, la prețuri mai mari.

Prin această măsură, autoritățile moldovene speră că centrale electrice eoliene și cele fotovoltaice vor contribui la atenuarea crizei energetice prin asigurarea a unei părți din necesarul de consum al Republicii Moldova în orele de vârf.

„În 2022 a fost interzis exportul de energie electrică. Acum, cantitățile de energie regenerabilă sunt semnificativ mai mari și vrem să aplicăm un mecanism echitabil, echilibrat și flexibil, care să fie convenabil și producătorilor, astfel, încât aceștia să poată exporta atunci când consumul intern este acoperit,” a spus Constantin Borosan, secretarul de stat la Ministerul Energiei, la ședința cu producătorii independenți de energie regenerabilă din Moldova.

Producătorii au fost de acord cu propunerea ministerului de a elabora și aplica un mecanism care să permită achiziționarea prioritară a energiei regenerabile din piață de către Energocom, pentru acoperirea deficitului, dar să permită exportul de energie regenerabilă atunci când consumul intern este acoperit.

Energocom deja a elaborat și transmis acestora contracte cadru pentru achiziția de energie electrică, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei.

• Vezi și: Explainer | Ce se schimbă odată cu intrarea Republicii Moldova în stare de urgență

Autoritatea spune că, în acest an, capacitatea de producție a energiei verzi în Moldova a crescut cu 55% comparativ cu anul precedent, cele mai mari progrese fiind înregistrate în domeniul instalațiilor fotovoltaice.

Astfel, în trimestrul trei al anului curent, Republica Moldova a ajuns să aibă centrale care produc electricitate din surse regenerabile cu o capacitate instalată de 521 MW sau de 11 ori mai mult decât în anul 2019.

În cazul instalațiilor fotovoltaice, în 9 luni ale anului curent, capacitatea a crescut de la 185 MW în 2023 - la 344 MW sau aproape de 2 ori. Capacitatea instalațiilor eoliene a crescut de la 126 MW în 2023 la 154 MW în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de peste 22%.

Din 16 decembrie, R. Moldova este în stare de urgență pentru o perioadă de 60 de zile, din cauza situației din sectorul energetic, afectat de o eventuală sistare a aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistrene de către Gazprom de la 1 ianuarie, când expiră acordul de tranzit a gazelor rusești prin Ucraina.

Autoritățile de la Chișinău spun că în stânga Nistrului ar putea urma și o criză umanitară, provocată de lipsa resurselor energetice suficiente, dar și din cauza faptului că populația din regiune nu-și permite să achite prețul de piață pentru acestea.

• Te-ar putea interesa și: Curentul importat din România în orele de vârf, de două-trei ori mai scump decât cel de la MGRES

La începutul lunii decembrie, Ministerul Energiei a anunțat că cererea de energie electrică în R. Moldova a început să crească la finele lunii noiembrie, care este acoperită prin importuri de pe bursa românească OPCOM, unde prețurile la fel au crescut, din cauza unei cereri sporite și în România.

Ministerul Energiei spune că importurile de energie electrică din România, destinate acoperirii consumului în orele de vârf și procurate de pe bursa OPCOM, sunt de 2-3 ori mai scumpe față de electricitatea livrată de centrala MGRES de la Cuciurgan.

Joi, 19 decembrie, compania Energocom a semnat un contract cu Nuclearelectrica, compania care deține centrala nucleară de la Cernavodă din România, prin care va importa 100 MW energie electrică (disponibili 24/24) în primele trei luni ale anului viitor, la un preț de 80 euro/MWh, plafonat de guvernul român.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Documentul interzice abandonarea animalelor de către stăpânii lor, care sunt obligați să asigure îngrijirea necesară. Animalele de companie nu pot fi vândute tinerilor sub 16 ani, fără consimțământul părinților.

Vor fi interzise și intervențiile chirurgicale în scopul modificării aspectului animalelor.

Ratificarea convenției a fost necesară pentru că sectorul protecției animalelor în R. Moldova este „foarte vulnerabil”, iar documentul ar putea contribui la „responsabilizarea deținătorii animalelor de companie”, a spus în plenul Parlamentului Iurie Scripnic, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), instituție responsabilă de elaborarea proiectului de lege.

Convenția europeană pentru protecția animalelor de companie a fost semnată la Strasbourg, la 13 noiembrie 1987, și până în prezent a fost ratificată de 26 de țări. Republica Moldova a semnat Convenția la 13 septembrie 2024.

Parlamentul susține că, prin ratificarea Convenției, se vor deschide oportunități de accesare a fondurilor europene destinate programelor privind bunăstarea animalelor.

Deputații planifică să reglementeze sectorul protecției animalelor, iar în acest sens, la una din următoarele ședințe ale Parlamentului, va fi examinat un proiect de lege care presupune, printre altele, crearea un registru al animalelor de companie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Viceprim-ministra ucraineană pentru integrare europeană și euroatlantică, Olga Ștefanișîna a spus că mai multe servicii guvernamentale au fost vizate de atacuri cibernetice pe 19 decembrie. Hackerii au atacat inclusiv bazele de date ale Ministerului Justiției.

Ștefanișîna, care deține și funcția de ministră a Justiției în guvernul ucrainean, a spus pe rețele că este vorba de „cel mai mare atac cibernetic extern asupra registrelor de stat ale Ucrainei din ultima vreme”, scrie AP.

„Este deja clar că atacul a fost făcut de ruși cu scopul de a perturba activitatea infrastructurii de importanță critică a statului”, a spus ea.

Atacul cibernetic a avut loc în timp ce forțele rusești au lovit Kievul într-un nou atac masiv cu rachete balistice. Grupul care prtinde că este responsabil de atacul cibernetic, a spus într-o postare pe canalul de Telegram „XakNet Team” că a vizat și serverele de rezervă din Polonia, notează Politico.

În septembrie 2022, direcția de informații cibernetice a Google declara că grupul de hacking își „coordonează” activitatea cu serviciile de informații ale armatei ruse.

„Inamicul încearcă să folosească această situație pentru a semăna panică în rândul cetățenilor din Ucraina și din străinătate”, a scris Ștefanișîna pe rețele. Oficialul a spus că în prezent specialiștii lucrează la restabilirea accesului la bazele de date, acordând prioritate registrelor de stare civilă a cetățenilor, persoanelor juridice și drepturilor imobiliare.

Oficialii ucraineni spun că atacul cibernetic era pregătit de câteva luni, fără alte detalii, iar ministra Justiției a spus că incidentul a afectat funcționarea altor servicii guvernamentale, dar că restabilirea funcționalității tuturor serviciilor afectate va dura circa două săptămâni. Cu toate acestea, instituțiile își vor continua activitatea.

Pe acest caz, autoritățile au anunțat deschiderea unei dosar penal, iar SBU a spus că instituția nu poate exclude încă posibilitatea unei scurgeri de date.

„În general, lucrăm pe trei direcții: respingerea atacului cibernetic, restaurarea infrastructurii și documentarea acestei crime de război”, a spus Volodimir Karasteliov, șeful interimar al direcției securitate cibernetică a SBU.

• Te-ar putea interesa și: Camerele de supraveghere din Ucraina ar putea spiona pentru Moscova

Rusia a lovit constant Ucraina cu atacuri cibernetice înaintea începerii războiului, dar și mai ales după începutul invaziei la scară largă din 24 februarie 2022, vizând în special infrastructura energetică.

În august, un atac cibernetic masiv din partea Rusiei a vizat Monobank, una dintre cele mai mari bănci din Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vizita premierului de la Budapesta în România vine la scurt timp după ce România a primit acceptul Consiliului UE de a adera inclusiv cu frontierele terestre la Spațiul Schengen.

Viktor Orban a fost unul dintre susținătorii primirii depline a României în spațiul de liberă circulație, în timpul președinției rotative a Ungariei la Consiliul European, care se încheie la finalul anului.

De altfel, în discursul de bilanț al mandatului de premier, Marcel Ciolacu l-a menționat pe Viktor Orban în contextul eforturilor pentru aderarea deplină a României la Spațiul Schengen.

„În acest final de an, printr-un dialog susținut cu premierul maghiar, Viktor Orban, precum și cu Karl Nehammer, cancelarul Austriei, am reușit să atingem acest mare obiectiv național”, a menționat premierul român, Marcel Ciolacu.

• Te-ar putea interesa și: Acord în UE: România și Bulgaria vor intra în Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025

Vizita lui Viktor Orban vine și în contextul discuțiilor legate de intenția companiei MVM Group, deținută și controlată de guvernul ungar, de a cumpăra 68% din acțiunile pe care compania germană E.ON le are la E.ON Energie România și 98% din acțiunile companiei la E.ON Asist Complet.

Dacă această tranzacție va avea loc, grupul maghiar va avea acces la gazele extrase din România, inclusiv cele din Marea Neagră. În același timp, Ungaria va putea vinde pe piața din România gaz rusesc, pe care-l importă acum prin Serbia și Ucraina, așa cum a scris Europa Liberă.

Tranzacția a intrat în atenția autorităților române. Ministrul Energiei de la București, Sebastian Burduja, nu a exclus posibilitatea ca tranzacția să nu fie aprobată de instituțiile de supraveghere a investițiilor străine.

„Statul român are Comisia de examinare a investițiilor străine directe. Această comisie va aduna toate informațiile și va da un aviz favorabil sau nefavorabil. Cu siguranță se va uita la tot, ce face MVM, de unde are finanțare. Tranzacția nu este încheiată până când statul român nu își dă acordul”, a spus Sebastian Burduja, potrivit profit.ro.

Vizita lui Orban la București are loc în plină criză politică generată de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie și în ziua ședinței de constituire a Parlamentului ales la 1 decembrie.

De asemenea, sunt în curs negocieri dificile legate de conturarea unei majorități parlamentare proeuropene care să formeze noul guvern, inclusiv cu implicarea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR).

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Industria prelucrătoare (...) contribuie cu doar 8% la Produsul Intern Brut (PIB). Într-o țară cu economie dezvoltată, acesta e cel puțin 20%. Industria prelucrătoare oferă locuri de muncă pentru 85.000 de moldoveni. Aproape 14% din forța de muncă a țării depinde de acest sector”, a spus ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, care a prezentat proiectul în cadrul unei conferințe de presă.

Mecanismul, primul de acest fel, va fi operațional în perioada 2025-2036. Acesta are un buget planificat de peste 2 miliarde de lei, cu posibilitatea extinderii acestuia în cazul unei cereri mai mari.

În esență, statul va restituie până la 60% din investițiile realizate de către firmele moldovene în următoarele domenii:

• Industria electronică;
• Industria chimică și farmaceutică;
• Industria prelucrătoare de mașini și componente auto;
• Industria textilă și de îmbrăcăminte;
• Industria materialelor de construcție;
• Industria alimentară.

Potrivit ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, ajutorul de stat va fi atribuit după următoarea formulă: 25% vor fi oferite imediat, sub formă de granturi nerambursabile, iar 75% din suma restituită va fi alocată sub formă de scutiri de până la jumătate din impozitul pe venit.

• Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | De la o „creștere anemică” de 2% la „dublarea” economiei moldovene?

Agenții economici pot depune dosarele de aplicare la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării începând cu 1 ianuarie 2025. Ministrul Alaiba spune că dosarele vor fi analizate „într-un termen scurt”, astfel încât proiectele să poată fi implementate cât mai rapid.

Principalele criterii de eligibilitate sunt ca valoarea minimă să fie de 10 milioane de lei, să fie o investiție nouă și să fie realizată anume în sectoarele industriei prelucrătoare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Acesta va fi al doilea consulat pe care autoritățile moldovene îl vor deschide în SUA, în 2025, după cel din Chicago. Potrivit MAE, misiunea din Sacramento va deservi, în particular, cetățenii moldoveni stabiliți în vestul SUA.

Cele două consulate vor „extinde capacitatea de a răspunde nevoilor cetățenilor moldoveni din diferite regiuni ale Statelor Unite”, susține ministerul moldovean.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova va deschide un consulat la Chicago, în 2025

Misiunile vor presta moldovenilor din SUA servicii precum eliberarea actelor, autentificarea documentelor, asistența în situații de urgență și alte servicii consulare esențiale.

Acordul pentru deschiderea consulatelor a fost obținut în timpul vizitei în SUA a ministrului afacerilor externe Mihai Popșoi, care a fost însoțit de președintele Parlamentului, Igor Grosu.

În perioada 2–9 decembrie, oficialii moldoveni au avut întrevederi cu mai mulți senatori și congresmeni americani, dar și cu reprezentanți ai Departamentul de Stat de la Washington.

Potrivit recensământului din 2019, în SUA sunt înregistrați peste 46 de mii de moldoveni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Întreaga Ucraină a fost sub alertă aeriană generală timp de mai multe ore, Rusia lansând opt rachete - inclusiv rachete hipersonice Kinjal și rachete balistice Iskander/KN-23 - numai asupra Kievului, a declarat Serhi Popko, șeful administrației militare din Kiev.

O persoană a fost ucisă de un atac în cartierul Holosiivski din Kiev, în timp ce martorii oculari au menționat mai multe explozii în oraș.

Administrația militară a capitalei a anunțat că resturile unei rachete doborâte au avariat cel puțin două clădiri de birouri, unde au izbucnit incendii, o conductă de gaz și cinci mașini.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat separat că resturi provenite de la dronele rusești doborâte au căzut în patru cartiere ale capitalei, rănind cel puțin două persoane.

În orașul Herson, un bărbat de 60 de ani a fost ucis într-un atac rusesc, în timp ce alte două persoane, inclusiv un bărbat de 86 de ani, au fost rănite, au raportat autoritățile regionale.

Orașele și infrastructura ucrainene continuă să fie lovite sistematic de drone și rachete rusești, în timp ce forțele ucrainene au dificultăți în a opri înaintarea tot mai rapidă a Rusiei în regiunile estice ale țării.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit presei locale, Adgur Harazia și Kan Kvarcia, deputați din cadrul administrației autoproclamate, s-au întâlnit la 19 decembrie în legătură cu o propunere de interzicere a mineritului de criptomonede - o temă sensibilă în societate, pe fondul crizei de electricitate din Abhazia -, însă un conflict a izbucnit între aceștia în timpul discuțiilor.

Harazia - fost primar al capitalei regiunii, Suhumi, cunoscut pentru incidente violente - ar fi scos o armă de foc și a început să tragă.

Vahtang Golandzia, un alt deputat care a încercat să intervină, a fost împușcat mortal. Kvarcia a fost rănit la braț și dus la spital.

Ministerul de facto al sănătății din Abhazia a confirmat incidentul, în timp ce ministrul de interne în exercițiu, Robert Kiut, a declarat că „Harazia a reușit să fugă de la locul faptei, iar poliția îl caută. Un grup special de investigații a fost trimis pentru a-l reține”.

Incidentul s-a produs după ce parlamentul de facto al Abhaziei a respins, la 3 decembrie, un acord controversat de investiții cu Rusia.

Focurile de armă scot în evidență, de asemenea, instabilitatea regiunii, în contextul alegerilor prezidențiale prevăzute pentru februarie 2025.

Acordul, semnat la Moscova la 30 octombrie, a fost criticat dur de reprezentanții opoziției și grupurile societății civile, care consideră că acesta ar acorda avantaje economice nejustificate investitorilor ruși, subminând totodată suveranitatea Abhaziei.

• Te-ar putea interesa și: Un cetățean român, posibil recrutat de serviciile ucrainene, a fost reținut în regiunea separatistă Abhazia din Georgia

Reacțiile politice la acest acord au provocat, de asemenea, proteste în masă, forțând liderul de facto, Aslan Bjania, să demisioneze la 19 noiembrie.

El a fost înlocuit de liderul interimar Badra Gunba, însă regiunea continuă să se confrunte cu instabilitatea politică. Împușcăturile din 19 decembrie au evidențiat și mai mult divizarea profundă din cadrul conducerii Abhaziei și incertitudinea din mediul său politic.

Kvarcia, legiuitorul rănit, s-a opus în mod activ acordului de investiții rusesc, acum abandonat.

În sesiunea parlamentară din 3 decembrie, acesta a declarat că acordul „înrobește Abhazia”.

El a acuzat puterea executivă că a încercat să promoveze acordul în ciuda protestelor publice.

Opoziția sa față de demersul actualei administrații de la Suhumi a făcut din el una din figurile-cheie ale mișcării de opoziție care a reușit să mobilizeze dezacordul public față de politicile guvernului de facto.

La rândul său, deputatul Harazia are un trecut controversat și nu este la primul incident cu arme în care a fost implicat.

În 2020, Harazia a fost reținut pentru presupuse vătămări corporale grave și posesie ilegală de arme de foc, după ce ar fi rănit un funcționar administrativ.

Implicarea sa în incidentul armat din 19 decembrie a ridicat încă o dată semne de întrebare cu privire la responsabilitatea liderilor separatiști din Abhazia și a mecanismelor generale de securitate.

Incidentul a sporit presiunea asupra liderului interimar Badra Gunba, care a organizat o reuniune de urgență. Gunba s-a aflat deja sub presiunea grupurilor de opoziție care i-au cerut socoteală pentru gestionarea proastă a acordului de investiții rusești.

• Te-ar putea interesa și: Moldova și Georgia sunt asociate la UE de 10 ani. Li se despart cărările?

Protestele care au dus la demisia lui Bjania au evidențiat nemulțumirea profundă față de guvernarea Abhaziei și dependența fragilă de Rusia.

Criza politică din Abhazia reflectă frământările din regiune pentru găsirea unui echilibru între nevoia de sprijin economic și militar din partea Moscovei și neliniștea din ce în ce mai mare a populației cu privire la dependența excesivă față de Moscova.

Deși Rusia a recunoscut independența Abhaziei după războiul ruso-georgian din 2008, cea mai mare parte a comunității internaționale consideră încă regiunea ca făcând parte din Georgia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Aprecierile se conțin în concluziile summitului UE de la Bruxelles, din 19 decembrie, care a avut însă ca temă principală Ucraina și creșterea sprijinului european pentru țara aflată de aproape trei ani în război.

Totodată, Consiliul European a salutat angajamentul cetățenilor Republicii Moldova față de integrarea europeană.

„Uniunea Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu Republica Moldova pentru a consolida reziliența și stabilitatea țării și pentru a sprijini eforturile sale de reformă pe calea sa europeană, inclusiv prin punerea în aplicare a Planului de creștere pentru Moldova și adoptarea rapidă a Mecanismului pentru reformă și creștere”, se spune în textul concluziilor reuniunii de la Bruxelles.

Proiectul inițial al concluziilor a fost completat cu un alineat în care Consiliul European invită Comisia Europeană să analizeze de urgență noi modalități de a oferi asistență Republicii Moldova în vederea consolidării securității sale energetice.

• Te-ar putea interesa și: Planul de creștere economică pentru Moldova: Unde ar putea ajunge cele 1,8 miliarde de euro promise de UE

Pe 10 octombrie, Comisia Europeană a adoptat un Plan de creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,8 miliarde de euro, susținut de un Mecanism de reformă și creștere pentru perioada 2025-2027. Este cel mai mare pachet de sprijin financiar din partea UE de care a beneficiat Republica Moldova până acum. Planul ar avea menirea să stimuleze economia țării, să o aducă mai aproape de aderarea la UE și să ofere o asistență financiară semnificativă.

Te-ar putea interesa și: Moldova va cumpăra mai multă electricitate produsă de centrala nucleară de la Cernavodă

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, lefurile profesorilor vor fi majorate cu 9%, cum anunțase încă ieri Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. După protestele profesorilor de joia trecută, deputații au adoptat și un amendament care include majorări de până la 15,2% pentru pedagogii care dețin grade didactice.

• Te-ar putea interesa și: Salariile profesorilor vor fi majorate

A fost aprobată și majorarea salariilor meteorologilor, care au ieșit astăzi la protest în acest scop. De la 1 ianuarie 2025, salariile lor vor fi mai mari cu 5%, iar din mai – cu 9%.

De asemenea, polițiștii și salvatorii, dar și lucrătorii din domeniul penitenciar se numără printre cei care vor beneficia de măriri de salariu de circa 10%.

De la 1 ianuarie și lucrătorii medicali vor primi salarii cu 15% mai mari, iar majorările vor oscila în funcție de vechimea în muncă, specialitate și studii.

• Citește și: Ce lefuri vor primi lucrătorii medicali din 2025

În total, de creșteri salariale vor avea parte circa 170.000 de angajați ai sectorului bugetar și 50.000 de angajați din sistemul medical.

În 2025, salariul mediu lunar pe economie va fi de 16.100 de lei, iar salariul minim de 5.500 de lei, potrivit deciziei aprobate de Guvern în ședința din 18 decembrie.

Bugetul de stat pentru anul viitor urmează să aibă încasări de 71,55 miliarde de lei, cu 6,8% mai multe decât în 2024, și cheltuieli de 85,44 de miliarde de lei. Deficitul bugetar, prognozat de autorități este de 13,89 miliarde de lei sau 4,1% din PIB.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Despre aceasta a anunțat pe 19 decembrie, ministrul Dan Perciun, într-o conferință de presă. Oficialul a spus că printre măsurile luate de autoritățile din educație în pregătirea pentru examene se numără și oferirea de meditații gratuite pentru circa 6.000 de elevi din clasa a IX-a.

Instruirile, cu o durată de 30-40 de ore, se vor desfășura în grupuri mici, formate din 3-4 elevi. Beneficiarii vor fi selectați pe baza unui test care va avea loc pe 27 februarie 2025, la care vor participa toți cei aproximativ 29.000 de elevi absolvenți ai clasei a IX-a.

De asemenea, în sesiunea de examene 2025, testele elevilor vor fi verificate în Centre Republicane de Evaluare, care vor fi constituite în municipiul Chișinău.

„Fiecare structură de acest fel va fi dotată cu sisteme video pentru monitorizarea procesului de evaluare, asigurând corectitudinea și transparența. Evaluarea tuturor testelor scrise se va desfășura cu implicarea a peste 400 de cadre didactice”, a declarat Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare

Reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării au mai declarat că se vor organiza cursuri de formare pentru peste 4.000 de profesori care predau disciplinele incluse în examenele de absolvire a gimnaziului.

La sfârșitul lunii noiembrie, elevii claselor a VIII-a și a IX-a din 32 de raioane, precum și din municipiile Bălți și Chișinău au susținut în premieră teste de evaluare a competențelor la limba și literatura română și la matematică.

• Vezi și: Elevii claselor a VIII-a și a IX-a, testați de Ministerul Educației

Scopul acestor testări a fost de a vedea la ce subiecte întâmpina dificultăți elevii. Rezultatele urmează să fie făcute publice de autorități.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Problema „independenței financiare a judecătorilor” a fost inclusă pe ordinea de zi și examinată prioritar înaintea celorlalte puncte de pe agenda adunării, la propunerea magistratului Victor Sandu, președinte al Asociației Judecătorilor, care a fost susținută de majoritatea participanților la adunare.

Ulterior, un raport privind salariile din sistem a fost prezentat de către Constantin Chilian, judecător în raionul Ungheni. Acesta a spus că, în decembrie 2022, Curtea Constituțională (CC) a decis că salariile judecătorilor trebuie să fie indexate în funcție de rata inflației, însă spune Chilian, autoritățile nu au pus niciodată în practică această hotărâre.

Judecătorul mai crede că observatorii externi s-ar putea întreba în aceste condiții, cum unii magistrați pot supraviețui cu un salariu de 19.000 de lei, fără a cere o majorare a acestuia „neindexat de cinci ani, deși prețurile cresc”. Potrivit magistratului, și societatea poate fi sceptică față de judecătorii care nu-și pot apăra propriile drepturi.

„Aceasta nu este o declarație de război, ci un apel la comunicare. Cerem ca Parlamentul și Guvernul să pună în aplicare hotărârea CC”, a spus Chilian.

Asociația Judecătorilor a propus ca salariile să fie calculate după vechea formulă, care lua în considerare salariul mediu pe economie din anul precedent. În prezent, după modificările legislative din 2018, salariile magistraților sunt calculate în funcție de „valoarea de referință”, care este stabilită de Guvern și înmulțită cu un coeficient care ia în considerare vechimea și locul de muncă, dar nu și rata inflației.

• Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Când Femida moldoveană își va reveni după demisiile magistraților?

În cadrul discuțiilor, Asociația Judecătorilor a mai solicitat CSM să aibă o poziție mai clară în dialogul cu autoritățile când vine vorba de salarizarea magistraților.

Afirmația l-a indignat pe șeful CSM, Sergiu Caraman, care a spus că instituția pe care o conduce depune toate eforturile să îmbunătățească situația din sistem și a dat asigurări că grefierilor și asistenților judiciari le vor fi majorate salariile.

Caraman a adăugat că CSM susține revenirea la formula veche pentru calcularea salariilor judecătorilor.

La finalul dezbaterilor pe acest subiect, președinta Adunării Generale a Judecătorilor, magistrata Ruxanda Pulbere, a supus votului propunerea de a adopta raportul prezentat de judecătorul Constantin Chilian, de rând cu solicitările magistraților. O hotărâre în acest sens, a fost adoptată cu votul a 308 judecători din cei 310 prezenți.

În prezent, legea prevede plata unor salarii majorate numai pentru judecătorii care au primit avizul favorabil al comisiei de vetting. De exemplu, „valoarea de referință” pentru judecătorii din prima instanță este de 2.850 de lei, iar pentru cei care au trecut de „vetting” - 4.300 de lei.

Un judecător cu mai puțin de 12 ani de experiență în domeniu poate avea un salariu de 24.500 de lei. Iar dacă acesta trece de „vetting”, salariul poate ajunge la 37.000 de lei.

Anterior, în noiembrie 2024, Consiliul pentru Egalitate a examinat cererea Asociației Judecătorilor și a decis că o asemenea abordare este discriminatorie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind la conferința sa de presă anuală, folosită în mare parte pentru a-și etala controlul asupra aproape fiecărui aspect al sferelor politice și economice ale Rusiei, Putin s-a lăudat cu economia țării, trecând cu vederea impactul sancțiunilor severe impuse de Occident pentru invazia forțelor ruse în Ucraina.

Sesiunea de întrebări și răspunsuri strict controlată din 19 decembrie, care a fost transmisă la televiziunea de stat și a durat aproape 4 ore și jumătate, s-a axat pe probleme interne, înainte de a trece la politica externă, și anume războiul din Ucraina.

Putin, aflat la putere de aproape un sfert de secol, a declarat că forțele ruse avansează de-a lungul liniei frontului din Ucraina și se îndreaptă spre atingerea obiectivelor lor principale.

El nu a specificat la ce se referă, dar anterior a spus că pacea va fi posibilă după „denazificarea, demilitarizarea și un statut neutru” al Ucrainei. Rusia a susținut de mai multe ori, într-un mod fals, că Ucraina este condusă de grupuri „naționaliste radicale” și neonaziste.

Putin a declarat apoi, la aceeași conferință de presă, că este pregătit pentru „negocieri și compromisuri” în cadrul unor posibile discuții de pace cu președintele ales al SUA, Donald Trump, și că nu are condiții pentru începerea unor astfel de discuții.

Liderul de la Kremlin a exclus anterior posibilitatea unor concesii teritoriale majore pentru a pune capăt războiului, insistând totodată ca Kievul să renunțe la ambițiile sale de a adera la alianța militară NATO.

„În curând, ucrainenii care vor să lupte se vor epuiza, după părerea mea. În curând, nu va mai fi nimeni care să vrea să lupte”, a declarat el.

„Noi suntem pregătiți, dar cealaltă parte trebuie să fie pregătită atât pentru negocieri, cât și pentru compromisuri”.

Totodată, Putin a recunoscut că nu poate spune când anume va recâștiga Rusia controlul deplin asupra regiunii vestice Kursk, unde Ucraina a lansat o ofensivă fulger în luna august.

„Cu siguranță îi vom da afară. Categoric. Nu poate fi altfel. Dar în ceea ce privește o dată anume, îmi pare rău, nu pot spune acum”, a declarat Putin în timpul evenimentului, care durează adesea mai multe ore.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski: Rusia desfășoară mai multe trupe nord-coreene în regiunea Kursk

Rusia a înregistrat o tendință spre autoritarism încă de la începutul mandatului lui Putin. Dar, de la alegerile din 2018, această tendință a fost mai evidentă ca niciodată. Opoziția marginalizată a fost, practic, anihilată. La începutul acestui an, Aleksei Navalnîi, cel mai proeminent critic al lui Putin, a murit în condiții suspecte, în timp ce se afla într-o închisoare din Siberia.

Un șir de amendamente constituționale adoptate în 2020 i-au permis lui Putin să candideze pentru două mandate suplimentare de șase ani, dintre care primul l-a obținut cu o victorie zdrobitoare în luna martie, în urma unui scrutin pe care comunitatea internațională l-a calificat drept o „farsă” și care nu a fost „nici liber, nici corect”.

Putin, în vârstă de 72 de ani, este pe cale să devină cel mai longeviv lider rus din ultimele două secole, urmând să-l depășească, până la sfârșitul mandatului său, pe dictatorul sovietic Iosif Stalin care a condus aproape 30 de ani. Vladimir Putin ar putea să rămână la putere până în 2036.

Putin a adoptat un ton sfidător atunci când a apărut tema armelor în timpul conferinței. Într-o aparentă provocare la adresa Washingtonului, el a sugerat un „duel high-tech al secolului 21”.

„Lăsați-i să stabilească o țintă pentru distrugere, să zicem la Kiev. Să-și concentreze acolo toate forțele de apărare aeriană și de apărare antirachetă, iar noi vom lovi acolo cu (racheta) Oreșnik și vom vedea ce se întâmplă”, a spus el. „Noi suntem pregătiți pentru un astfel de experiment, dar cealaltă parte este pregătită?”

• Vezi și: Trump se opune „vehement” loviturilor ucrainene cu rachete americane spre Rusia (Time)

Rusia a lansat racheta balistică numită Oreșnik împotriva Ucrainei pe 21 noiembrie, într-un atac care a vizat orașul Dnipro.

Putin a spus că lansarea rachetei Oreșnik face parte din răspunsul Moscovei la atacurile ucrainene asupra teritoriului rus cu rachete ATACMS, furnizate de SUA, și Storm Shadow, livrate de Marea Britanie.

Analiștii și-au exprimat scepticismul cu privire la Oreșnik, afirmând că atacul cu noua rachetă cu rază medie de acțiune ar fi mai mult un semnal politic decât o demonstrație de forță militară.

Putin a evocat pericolul unui atac nuclear cu mult înainte de începutul războiului din Ucraina în februarie 2022, iar analiștii au declarat că liderul rus a ales Oreșnik pentru a trimite un semnal diferit către Washington.

„Este genul de semnal pe care îl lansezi atunci când nu poți, de fapt, să escaladezi situația așa cum ai amenințat”, a scris Ruth Deyermond, lector senior la Departamentul de Studii de Război de la King's College din Londra, pe rețeaua X, despre atacul cu racheta Oreșnik din 21 noiembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Inițiativa legislativă, înregistrată cu doar două zile în urmă, a fost elaborată după ce, în urma scrutinelor din toamnă, autoritățile au spus că au observat o campanie fără precedent de corupere a alegătorilor, menționând că vor să prevină situații asemănătoare la alegerile parlamentare de anul viitor.

Măsurile legislative adoptate de deputați prevăd termene restrânse pentru anchetarea și judecarea cazurilor de corupere a alegătorilor, precum și instituie condiții suplimentare pentru înregistrarea partidelor politice din R. Moldova, care vor avea nevoie de avize ale unor instituții precum Serviciul de Informații și Securitate.

• Vezi și: Patru luni pentru anchetă, trei pentru proces: O lege nouă contra corupției electorale

În cadrul dezbaterilor parlamentare, deputații socialiști s-au arătat nemulțumiți în special de prevederile care înăspresc pedepsele pentru implicarea clericilor în campania electorală.

În replică, autorii proiectului de lege au spus că nu fac decât să transpună în practică recomandările Curții Constituționale, care după validarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, a cerut Parlamentului să reglementeze implicarea bisericii în campaniile electorale.

La 12 decembrie, în Parlament au avut loc audieri publice pe această temă. Procurorul general Ion Munteanu a declarat atunci că au fost inițiate 84 de dosare penale, dar, potrivit lui, „aceasta este doar o mică parte din infracțiuni”.

• Te-ar putea interesa și: Doar o mică parte din amenzile pentru corupția electorală au fost achitate

Centrul Național Anticorupție (CNA) a verificat peste 3 mii de procese-verbale privind contravențiile și a aplicat amenzi în valoare de peste 9 milioane de lei. Conform directorului CNA, Alexandru Pînzari, cetățenii au plătit voluntar până la acea dată aproximativ 330 mii de lei.

În rezultatul acelor audieri, Parlamentul a adoptat o hotărâre prin care a constatat că alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie au fost „afectate” de finanțare ilegală și coruperea alegătorilor în proporții deosebit de mari.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit contractului, Energocom a procurat 100 MW bandă (disponibili 24/24), adică de trei ori mai mult decât în decembrie, când au fost procurați doar 30 MW.

Cantitatea de electricitate va fi procurată la un preț de 80 euro/MWh, care a fost plafonat anterior de Guvernul de la București prin ordonanță de urgență. În prezent, Chișinăul cumpără electricitate furnizată de centrala de la Cuciurgan (MGRES) la un tarif de 66 dolari/MWh, dar contractul care garantează aceste livrări este valabil până la finele anului curent.

Energocom spune că electricitatea importată de la Nuclearelectrica va asigura o mai mare cantitate de energie sigură și continuă, la care se adaugă energia produsă din surse regenerabile, care depind de condițiile meteo și care vor oferi „mai multă siguranță” livrărilor în sistemul electric al R. Moldova.

Compania mai spune că în lunile de iarnă, cantitatea energiei electrice produsă de centralele de termoficare de la Chișinău și Bălți acoperă 25%-30% din necesarul malului drept al Nistrului.

La începutul lunii decembrie, Ministerul Energiei a anunțat că cererea de energie electrică în R. Moldova a început să crească la finele lunii noiembrie, care este acoperită prin importuri de pe bursa românească OPCOM, unde prețurile la fel au crescut, din cauza unei cereri sporite și în România.

În debutul ședinței de Guvern de miercuri, 18 decembrie, premierul Dorin Recean a dat asigurări că malul drept va avea „destulă energie”, dar a afirmat că autoritățile trebuie să se pregătească „pentru situații mai dificile”.

• Te-ar putea interesa și: Curentul importat din România în orele de vârf, de două-trei ori mai scump decât cel de la MGRES

În acest context, autoritățile îndeamnă cetățenii să economisească energia electrică, în special în orele de vârf, pentru a reduce importurile de energie scumpă, care ar putea duce la majorarea tarifelor pentru consumatorii finali.

Din 16 decembrie, R. Moldova este în stare de urgență pentru o perioadă de 60 de zile, din cauza situației din sectorul energetic, afectat de o eventuală sistare a aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistrene de către Gazprom de la 1 ianuarie, când expiră acordul de tranzit a gazelor rusești prin Ucraina.

• Vezi și: Explainer | Ce se schimbă odată cu intrarea Republicii Moldova în stare de urgență

Autoritățile de la Chișinău spun că în stânga Nistrului ar putea urma și o criză umanitară, provocată de lipsa resurselor energetice suficiente, dar și din cauza faptului că populația din regiune nu-și permite să achite prețul de piață pentru acestea.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind într-o conferință de presa la Chișinău, pe 19 decembrie, șefa statului a spus că autoritățile nu știu sigur dacă Gazprom, concernul rus de stat, „își va onora obligațiile contractuale” de a livra gaze pe malul stâng al Nistrului după ce tranzitul prin Ucraina va fi oprit de la 1 ianuarie 2025, dar se așteaptă că furnizorul rus nu-și va respecta aceste obligații și nu va face livrări pe rute alternative.

„Pentru ei este o posibilitate de a crea o nouă criză”, a spus șefa statului, adăugând: „Sarcina noastră principală este să ne asigurăm că toată lumea are curent electric, încălzire și gaze naturale”.

Ultima iarnă când Rusia mai poate cauza o criză

Întreruperea livrărilor rusești în regiunea transnistreană poate afecta consumatorii de gaze din stânga Nistrului, dar și consumatorii de energie electrică de pe malul drept al Nistrului, unde până la 80% din consum este acoperit de achiziții de curent produs cu gaze rusești la centrala MGRES din regiunea transnistreană. Autoritățile de la Chișinău spun că malul drept al Nistrului nu mai ia gaze direct de la Gazprom de doi ani.

Președinta Sandu a spus că, în cazul consumatorilor transnistreni, guvernul de la Chișinău are soluții pentru a le putea furniza gaze achiziționate pe piață și a-i ajuta să-și achite consumul la prețul pieței, dar încă mai caută soluții despre cum și-ar putea „recupera cheltuielile” pe care le vor suporta.

„Suntem în această situație din cauza Federației Ruse care sprijină de decenii un regim nelegitim, iar acest regim a adus cetățenii de pe malul stâng în situația în care să nu poată plăti prețul real al resurselor energetice”, a spus șefa statului.

În cazul malului drept, guvernul poate asigura achiziții de curent din alte surse, dar președinta Sandu a avertizat că prețurile, dar și tarifele vor crește. Ea a mai admis că sunt posibile întreruperi ale livrărilor de curent, având în vedere că energia electrică achiziționată de pe piața românească și europeană ajunge în R. Moldova prin rețele ucrainene bombardate periodic de Rusia.

• Te-ar putea interesa și: Spicherul Grosu, despre „șantajul energetic” și „ultimul cartuș” al Rusiei

Autoritățile moldovene construiesc o linie de înaltă tensiune de legătură cu România, care urmează a fi dată în folosință în 2025, așa încât Maia Sandu și-a exprimat încrederea că iarna curentă este și ultima când Rusia mai poate cauza o criză a energiei în R. Moldova.

Tranzitul de gaze rusești prin Ucraina către regiunea transnistreană, dar și țări europene, se va opri la 1 ianuarie când expiră contractul de tranzit actual între Gazprom și compania energetică ucraineană, Naftogaz, iar părțile au spus că nu va fi prelungit. Furnizorul rus nu a rezervat capacități de transport pe o rută ocolitoare, prin Marea Neagră, Turcia, Bulgaria și România.

Despre războiul din Ucraina și o soluție „la pachet” pentru conflictul transnistrean

Președinta moldoveană care a câștigat un nou mandat prezidențial în noiembrie, fiind felicitată de aliații occidentali că a reușit să facă față unor puternice interferențe rusești, și-a repetat acuzația că Rusia poartă un război hibrid contra Republicii Moldova.

„Noi vrem să fim lăsați în pace”, a spus Maia Sandu când a fost întrebată ce așteptări are de la relația cu Rusia, șefa statului incluzând în acest răspuns cererea eternă a Chișinăului ca Rusia să-și retragă trupele din regiunea transnistreană.

• Citește și: Discuții despre pacea în Ucraina ar putea avea loc în această iarnă, spune premierul Tusk

Dar conferința sa de presă a avut loc și într-un moment în care s-au intensificat o serie de discuții internaționale pe marginea unei soluții de pace în Ucraina.

Întrebată de Europa Liberă dacă Republica Moldova își dorește ca aceste discuții și eventuale negocieri de pace în Ucraina să aibă în vedere și o soluție pentru conflictul transnistrean, președinta Sandu a spus că se va pronunța după ce vede mai întâi un „plan de pace realizabil” în Ucraina.

„Salutăm orice inițiativă și plan care ar putea readuce o pace justă și sustenabilă în Ucraina și, bineînțeles, dacă va exista un plan realizabil, care să permită soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, vom fi acolo ca să punem această problemă”, a spus Sandu, adăugând: „Dar să nu existe niciun dubiu că ne dorim rezolvarea acestui conflict doar în condiții pașnice”.

Regretul primului mandat - justiția

Președinta Sandu a confirmat în conferința de presă că va depune jurământul pentru cel de-al doilea său mandat pe 24 decembrie, spunând că ceea ce-și dorește cel mai mult este să vadă rezultate ale reformei în justiție și în dosarele mari de corupție, de corupție politică și de corupție electorală.

Uniunea Europeană a spus marți, în cel mai recent raport despre extindere, că așteaptă de la R. Moldova, țară candidată la aderare, nu doar continuarea reformelor în justiție, dar și anchete și condamnări în cazuri de corupție, inclusiv la nivel înalt.

„UE are dreptate și așteptările noastre, ale cetățenilor, sunt aceleași”, a spus președinta Sandu, răspunzând unei întrebări a Europei Libere. Dar a insistat: „guvernarea nu rezolvă cazuri, nu poate să urgenteze examinarea acestor cazuri, și mai ales să se asigure că ele sunt corect, legal, duse la bun sfârșit”.

• Vezi și: Laude pentru perseverența Moldovei, înaintea ultimului mare summit UE al anului

Sandu care a câștigat primul mandat în 2020 cu promisiunea să curețe justiția de oameni compromiși și să întărească lupta cu corupția a recunoscut că reforma procuraturii nu dă rezultate scontate, iar viteza cu care decurg atât anchetele cât și procesele în instanțele de judecată este mică.

Ce pași planifică pentru a remedia situația? Schimbări în legislație.

În conferința sa de presă, șefa statului a dat ca exemplu un proiect de lege dezbătut chiar în acele clipe în parlament, care prevede introducerea unor termeni restrânși, de până la șase luni, pentru anchetarea și soluționarea în instanțe a cazurilor de „corupție politică”.

Autoritățile spun că, în recentele alegeri prezidențiale, au existat multe asemenea cazuri de mituire a alegătorilor.

Concentrând pașii din justiție pe corupția electorală, șefa statului a sugerat însă și care este preocuparea sa imediată în domeniul politic - anume alegerile parlamentare așteptate la vară, când R. Moldova și partidul pro-prezidențial PAS se poate confrunta cu noi acțiuni hibrid ale Rusiei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski s-a întâlnit cu liderii UE la Bruxelles, pe 19 decembrie, pentru a obține un nou sprijin, în contextul temerilor că președintele ales Donald Trump ar putea retrage sprijinul SUA pentru Kiev după ce va reveni la Casa Albă luna viitoare.

Adresându-se liderilor UE, Zelenski a salutat propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de a desfășura trupe în Ucraina după o eventuală încetare a focului.

„Susținem inițiativa Franței de a trimite un contingent militar în Ucraina ca parte a acestor garanții și facem apel la alți parteneri să se alăture acestui efort, care va contribui la încheierea războiului”, a declarat el la reuniunea cu ușile închise, potrivit unui text postat pe site-ul său.

Este „crucial ca Europa să aducă o contribuție semnificativă la garanțiile de securitate”, a spus el.

„Cu toții înțelegem că, în ianuarie, președintele Trump va intensifica eforturile de a pune capăt războiului. Depinde de noi dacă Europa îl sprijină cu o voce puternică și unită”, le-a spus el liderilor UE, potrivit textului.

Zelenski a declarat că Ucraina va avea nevoie până la urmă de mai multă protecție prin aderarea la alianța militară NATO. NATO a declarat că Ucraina se va alătura rândurilor sale într-o zi, dar nu a stabilit o dată și nu a invitat oficial Ucraina să adere.

„Este imposibil să discutăm acest lucru doar cu liderii europeni, deoarece pentru noi, garanțiile reale în orice caz - astăzi sau în viitor - sunt reprezentate de NATO”, a declarat el reporterilor. „Pe drumul către NATO, vrem garanții de securitate în timp ce nu suntem în NATO. Și putem discuta aceste garanții separat atât cu SUA, cât și cu Europa”, a spus el.

Reuniunea a avut loc în timp ce orașele și infrastructura ucrainene continuă să fie lovite de drone și rachete rusești, iar forțele Kievului întâmpină dificultăți tot mai mari pentru a opri înaintarea armatei ruse în estul țării.

Liderii UE și-au reafirmat „angajamentul ferm” de a sprijini Ucraina „atâta timp cât va fi necesar”, potrivit concluziilor reuniuni de la Bruxelles.

„Rusia nu trebuie să prevaleze”, se mai spune în textul documentului. Liderii blocului au subliniat, de asemenea, că nu trebuie luată nicio decizie privind soarta Ucrainei fără implicarea Kievului.

Zelenski s-a întâlnit pe 18 decembrie la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu un grup de lideri europeni care încearcă să elaboreze propriile planuri, în cazul în care Trump - care a promis să pună capăt rapid conflictului - va retrage sprijinul SUA sau va încerca să forțeze Kievul să facă concesii în fața președintelui rus Vladimir Putin pentru a se ajunge la o încetare a focului.

• Te-ar putea interesa și: Trimisul special al lui Trump pentru Ucraina va merge în ianuarie la Kiev și în alte capitale europene

Organizată de Rutte, reuniunea a avut loc cu participarea unor oficiali din Germania, Polonia, Italia, Danemarca, Țările de Jos și principalele instituții ale Uniunii Europene.

Subiectul-cheie al întâlnirii lui Zelenski cu Rutte a fost garanțiile de securitate, a declarat biroul prezidențial de la Kiev.

„Este foarte important să folosim aceste două zile la Bruxelles pentru a ne întâlni cu toți partenerii noștri și pentru a avea aceeași poziție europeană comună – și nu divizată - asupra modului în care să asigurăm securitatea Ucrainei, cum să ne întărim poporul și, bineînțeles, să ne facem armata mai puternică”, a declarat Zelenski, potrivit unei declarații publicate de președinția de la Kiev.

Consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, în special înainte de iarnă, a fost un subiect-cheie în timpul întâlnirii lui Zelenski cu Rutte, potrivit declarației biroului lui Zelenski.

„Trebuie să facem tot ce putem acum pentru a ne asigura că, atunci când vine vorba de apărarea aeriană, când vine vorba de alte sisteme de arme, facem tot ce putem pentru a furniza tot ce putem”, a declarat Rutte.

Rutte a spus că aliații Kievului ar trebui să se concentreze pe creșterea livrărilor de arme pentru a se asigura că Ucraina se află într-o poziție de forță.

• Vezi și: Discuții despre pacea în Ucraina ar putea avea loc în această iarnă, spune premierul Tusk

Între timp, Rusia a atacat regiunile ucrainene cu 85 de drone la începutul zilei de 19 decembrie, potrivit forțelor Kievului, care au afirmat că 45 de drone au fost doborâte, iar alte 40 au deraiat datorită sistemelor de război electronic.

Forțele Kievului spun că atacul rusesc a vizat 10 regiuni ucrainene - Poltava, Sumî, Harkov, Kiev, Hmelnițki, Cernihiv, Cerkasî, Kirovohrad, Dnipropetrovsk și Nikolaev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Studiul, realizat de către Centrul de Drept al Femeilor (CDF), relevă că în R. Moldova se mențin unele stereotipuri legate de rolurile tradiționale atribuite femeilor în familie, percepute în mare parte ca principalele responsabile de îngrijirea copiilor și treburile casnice. Totuși, bărbații participă tot mai mult la educația copiilor, iar jumătate dintre ei cred că trebuie să se să se joace cu ei , să-i ducă la grădiniță și să le poarte de grijă în fiecare zi.

De altfel, de la începutul acestui an, tații se pot implica mai mult în creșterea copiilor, după ce Parlamentul a modificat legislația, care acum le acordă dreptul la un concediu paternal de până la 15 zile, pe parcursul primelor 12 luni de la nașterea copilului.

Raportul mai arată că tot mai mulți oameni recunosc și condamnă violența domestică, iar tot mai puțini cred că femeile trebuie s-o tolereze de dragul familiei. Totuși, unii bărbați se simt amenințați de extinderea drepturilor femeilor, iar jumătate dintre ei consideră că femeile iau locurile de muncă destinate bărbaților.

Studiul relevă și multe percepții îngrijorătoare legate de viol, peste 30% din bărbații chestionați considerând că o femeie violată poartă o parte din vină pentru ce i s-a întâmplat. Totodată, unii bărbați cred că este acceptabil să-și lovească soțiile dacă acestea nu vor să întrețină relații sexuale cu ei.

În ultimii ani, R. Moldova a ratificat Convenția de la Istanbul și a stabilit mai multe măsuri în legislație pentru a combate violența în familie și față de femei.

Studiul a fost realizat în comun cu fundația „Sociopolis” și a evaluat atitudinile bărbaților și femeilor privind rolurile de gen în relațiile intime și cum sunt privite responsabilitățile casnice, sănătatea reproductivă și violența de gen.

• Te-ar putea interesa și: Cum și unde ceri ajutor dacă te confrunți cu violența domestică

Pentru studiu au fost chestionați 1.014 bărbați și 515 femei cu vârsta între 18-59 de ani. Ultimul raport similar, elaborat de CDF, a fost publicat în anul 2015. Datele acestuia au contribuit la dezvoltarea politicilor în domeniul egalității de gen și în domeniile conexe, afirmă autorii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dan Perciun a spus într-un briefing de presă, după ședința Guvernului de astăzi, 18 decembrie, că majorările salariale au avut loc, indirect, prin sporirea alocațiilor pentru gradele didactice și manageriale. Pentru care au fost alocate suplimentar aproximativ 200 milioane lei.

Profesorii care au gradul didactic doi vor benefica de majorări de la 300 la 1.000 lei, pentru gradul unu - de la 600 la 1.500 lei, iar pentru gradul superior de la 1000 - la 2.000 lei.

Ministrul Educației a spus, însă, că valoarea de referință rămâne 2.500 de lei și nu a fost majorată la 2.600 de lei, așa cum au solicitat reprezentanții sindicatelor din educație.

„Am avut o abordare în care am pus accent pe calitate, majorări au fost făcute pentru acele cadre didactice care fac un efort de a obține grade didactice”, a spus Perciun.

Ministrul susține că circa 70% din cadrele didactice și circa jumătate dintre angajații din grădinițe au grade didactice. El a ținut să menționeze că pe alocuri sumele solicitate pentru valoarea de referință vor ajunge la 2.600 de lei, iar pe parcursul anului 2025, Guvernul va căuta resurse suplimentare pentru alte majorări.

Solicitat de Europa Liberă, șeful Federației Sindicale a Educației şi Științei, Ghenadie Donos, a spus că salută majorările făcute de autorități, dar spune că sindicatele nu vor renunța la protestele de joi, din fața Parlamentului. Potrivit lui, cadrele didactice insistă ca valoarea de referință, care stă la baza salariului bugetarilor să fie de 2.600 de lei și nu 2.500 cum este în prezent.

„Noi suntem mulțumiți parțial, însă insistăm ca această valoarea de referință să crească cu o sută de lei. Dacă e să ne uităm la prețuri, inflație, creșterile salariale nu sunt semnificative. Pentru cadrele non didactice au crescut cu 4,4 %, iar pentru cele didactice cu 9%”, a spus Donos.

• Vezi și: Profesorii au protestat la Parlament: „Vrem salarii europene!”

Săptămâna trecută, sute de cadre didactice au protestat în fața Parlamentului, cerând deputaților să le majoreze salariile cu cel puțin 15%, la fel ca anul trecut. Deși sindicatele cereau 20%. Bugetul planificat pentru educație în anul 2025 este de peste 19 miliarde de lei, cu două miliarde mai mult decât anul trecut.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă publicat pe 18 decembrie, Agenția Servicii Publice spune că măsura de prelungire vine după consultări cu instituțiile publice, antreprenorii și organizațiile necomerciale. Ultimii au criticat măsura, în special din cauza termenului restrâns pentru depunerea declarației, dar și a amenzilor prevăzute de legislație, care încep de la 50 de mii de lei.

Beneficiarul efectiv este persoana fizică ce deține sau controlează, direct sau indirect, o companie sau organizație. ASP spune că declararea acestuia este esențială pentru prevenirea folosirii entităților juridice în scopuri ilegale. Măsura este necesară și în contextul în care R. Moldova se pregătește să conecteze registrele naționale cu cele din Uniunea Europeană, permițând monitorizarea transparentă a beneficiarilor efectivi pe întreg teritoriul european.

Potrivit anunțului ASP, trebuie să depună această declarație persoanele juridice care în ultimele 18 luni au efectuat schimbări în structura fondatorilor sau a administratorilor. Unitățile comerciale și necomerciale înregistrate după 1 iulie 2023 sunt scutite de această obligație.

Cererile privind actualizarea informațiilor pot fi expediate și electronic, fără a mai fi nevoie de prezența fizică la sediile ASP. De anul viitor, va fi suficientă o singură declarație inițială, iar actualizările vor fi necesare doar la schimbarea beneficiarilor, fondatorilor sau în cazul reorganizării sau radierii unităților din registrul de stat.

Din aprilie, ASP spune că va da în exploatare platforma care va permite efectuarea tuturor operațiunilor legate de unitățile de drept, inclusiv declararea beneficiarilor efectivi fără nevoia de transmite prin email.

• Vezi și: Explainer | Ce noutăți aduce cartea de identitate pentru cetățenii R. Moldova

În seara zilei de 17 decembrie, secretarul general al Guvernului, Artur Mija, a spus pe rețelele de socializare că autoritățile vor modifica legea pentru ca amenzile în cazul nedeclarării beneficiarilor efectivi să fie aplicate din 1 ianuarie 2026.

În prezent, pentru depunerea acestei declarații, întreprinzătorii individuali achita o taxă de 364 de lei, în timp ce SRL-urile – 1.149 de lei. ONG-urile, fundațiile și sindicatele sunt scutite de această taxă. ASP a precizat că și aceste tarife urmează a fi revizuite în perioada următoare.

Până astăzi, 18 decembrie, au depus declarații privind beneficiarii efectivi peste 80 de mii de persoane juridice din cele 165.362 înregistrate în Registrul de Stat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit secretarului de stat al Ministerului, Constantin Borosan, care a publicat miercuri mai multe date privind consumul de energie pentru ziua de luni, 16 decembrie, necesarul de electricitate în „vârfurile de consum” adică între orele 7-11 și 18-23 este procurat la „prețuri mult mai mari”, de circa 200 de euro/MWh. Electricitatea livrată de centrala de la Cuciurgan (MGRES) a acoperit 31% din necesarul de consum, fiind procurată la un preț de 66 de dolari/MWh.

În total, pentru ziua de luni, R. Moldova și-a acoperit 27% din necesarul de electricitate prin importuri din România, în special de la companii publice, care o vând la prețuri plafonate de statul român, de circa 80 de euro/MWh, în afara orelor de vârf.

În același timp, Borosan spune că o veste bună pentru consumatorii moldoveni este că ponderea energiei regenerabile a ajuns la 14%. Împreună cu centralele termice de la Chișinău și Bălți, malul drept își acoperă, din surse proprii, circa 40% din consumul de electricitate.

Oficialul a îndemnat cetățenii să economisească energia electrică, în special în orele de vârf, pentru a reduce importurile de energie scumpă, care ar putea duce la majorarea tarifelor pentru consumatorii finali.

La începutul lunii decembrie, Ministerul Energiei a anunțat că cererea de energie electrică în R. Moldova a început să crească la finele lunii noiembrie, care este acoperită prin importuri de pe bursa românească OPCOM, unde prețurile la fel au crescut, din cauza unei cereri sporite și în România.

În debutul ședinței de Guvern de miercuri, 18 decembrie, premierul Dorin Recean a dat asigurări că malul drept va avea „destulă energie”, dar a afirmat că autoritățile trebuie să se pregătească „pentru situații mai dificile”.

Din 16 decembrie, R. Moldova este în stare de urgență pentru o perioadă de 60 de zile, din cauza situației din sectorul energetic, afectat de o eventuală sistare a aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistrene de către Gazprom de la 1 ianuarie, când expiră acordul de tranzit a gazelor rusești prin Ucraina.

• Vezi și: Explainer | Ce se schimbă odată cu intrarea Republicii Moldova în stare de urgență

Autoritățile de la Chișinău spun că în stânga Nistrului ar putea urma și o criză umanitară, provocată de lipsa resurselor energetice suficiente, dar și din cauza faptului că populația din regiune nu-și permite să achite prețul de piață pentru acestea.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În decizia anunțată pe 18 decembrie, instanța de la Luxembourg a spus că sancțiunile contra lui Șor și Tauber sunt justificate și conforme politicii externe și de securitate comună a Uniunii Europene.

„Organizarea, conducerea sau participarea la demonstrații violente sau la alte acte de violență poate justifica acțiunea UE în acest domeniu în vederea consolidării și sprijinirii democrației și a statului de drept într-o țară terță”, se spune într-un comunicat al instanței.

Consiliul UE i-a sancționat pe Șor și Tauber în aprilie 2023 pentru organizarea de demonstrații antiguvernamentale violente, despre care a spus că au amenințat suveranitatea și independența R. Moldova, democrația, statul de drept, stabilitatea și securitatea acesteia.

Sancțiunile prevăd interdicție de călătorie și sechestrarea tuturor proprietăților și conturilor pe care cei doi le pot avea pe teritoriul UE.

Șor și Tauber au mai fost sancționați de Statele Unite și alte guverne. În timp ce Șor se ascunde la Moscova de ispășirea unei pedepse de 15 ani de închisoare dată de justiția moldoveană pentru rolul său în frauda bancară din 2014, Tauber, care este deputată, este judecată în diferite procese la Chișinău sub acuzația de finanțare ilegală a fostului său partid și de alte încălcări.

Cum a reacționat guvernul de la Chișinău

Guvernul de la Chișinău a salutat decizia Tribunalului General al UE, spunând că „este un semnal clar” că încercările de a destabiliza R. Moldova și de a-i periclita parcursul european „nu vor fi tolerate”.

„UE și instituțiile sale rămân angajate în sprijinirea democrației și a stabilității R. Moldova”, a declarat la un briefing Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al guvernului.

Decizia Tribunalului General al UE nu este definitivă și poate fi atacată într-un termen de două luni și zece zile la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

• _{Citește și: Plahotniuc a obținut câștig de cauză la tribunalul UE, dar rămâne pe listele de sancțiuni}

Pe 23 octombrie, același tribunal lua însă o decizie diferită în cazul fostului oligarh moldovean, Vladimir Plahotniuc, care ceruse și el să-i fie anulate sancțiunile impuse de UE pentru acțiuni de destabilizare a R. Moldova.

Consiliul UE, a spus atunci tribunalul, nu a precizat motivele și dovezile care au stat la baza includerii lui Plahotniuc în lista persoanelor sancționate și de aceea sancțiunile trebuie anulate. Consiliul UE nu a atacat acea decizie, ci pur și simplu a reînnoit sancțiunile contra lui Plahotniuc. Căutat și el de justiția moldoveană pentru diferite crime, acesta se crede că se ascunde în nordul ocupat de turci al Ciprului.

Cum a justificat Tribunalul General al UE decizia contra lui Tauber și Șor

În cazul lui Tauber și Șor, tribunalul crede că UE și-a justificat bine decizia în momentul impunerii sancțiunilor.

Instanța a constatat că, în 2022 și 2023, Partidul Șor, sub conducerea lui Șor și Tauber, a organizat într-adevăr demonstrații violente, în principal la Chișinău, cu protestatari antrenați și plătiți de partid, „în interesul și cu sprijinul Rusiei”. De asemenea, intenția Partidului Șor ar fi fost să implice în proteste persoane „capabile să provoace probleme și tulburări la acele demonstrații, cu scopul de a intimida guvernul” pro-european de la Chișinău.

Dizolvarea Partidului Șor „nu este suficientă” pentru anularea sancțiunilor împotriva lui Șor și Tauber, „întrucât ambii rămân capabili să organizeze, să conducă sau să participe la demonstrații violente sau la alte acte de violență în Moldova”, a mai spus Tribunalul General al UE.

Cei doi nu au comentat imediat decizia și nu au spus dacă o vor contesta.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te