În linii mari, noile sancțiuni vor să oprească exportul de tehnologie civilă spre Rusia, care este folosită și în scopuri militare în acest război. Totodată, încearcă să închidă o serie de „breșe”, folosite până acum de Moscova, cu ajutorul unor terțe țări, pentru a evita sancțiunile.
Ambasadorii Uniunii Europene au avut o primă discuție asupra măsurilor pregătite de Comisia Europeană săptămâna trecută și, potrivit diplomaților familiarizați cu aceste discuții, există toate șansele ca cele 27 de state membre să ajungă la un consens, relatează Rikard Jozwiak, corespondentul Europei Libere pe probleme europene.
Interzicerea exporturilor de tehnologie cu dublă utilizare
Consensul, remarcă Jozwiak, este posibil pentru că noul pachet, la fel ca ultimul aprobat în decembrie 2022, nu este foarte dur.
S-a renunțat la o serie de articole potențial controversate, cum ar fi interzicerea importurilor de diamante rusești (la care Belgia s-ar putea opune prin veto), sau sancțiuni legate de energie, mai precis sancțiuni asupra sectorului nuclear rusesc (pe care atât Ungaria, cât și Bulgaria au indicat că le-ar putea respinge).
În centrul noului pachet de sancțiuni, văzut de corespondentul Europei Libere, este interzicerea exporturilor de mărfuri din Uniunea Europeană în valoare de 11,3 miliarde de euro (12 miliarde de dolari), utilizând volumele schimburilor comerciale UE-Rusia din 2021.
Lista de produse interzise la export în Rusia se întinde pe aproape 70 de pagini.
Majoritatea sunt produse folosite de armata rusă în Ucraina, precum senzori și lasere, motoare marine și diesel, tractoare, dispozitive folosite în semiconductori precum microcip-uri, dar și metale rare și diverse tipuri de camere.
Se prevede și interzicerea în Uniunea Europeană a unor noi importuri din Rusia, în principal diverse tipuri de cauciuc și asfalt, importuri în valoare de 1 miliard de euro.
Bănci și Fondul Bunăstării
Ca întotdeauna, există și liste cu persoane fizice și companii cărora li se vor impune interdicții de viză și înghețare a activelor. În acest moment, lista constă din 1.386 de persoane și 171 de companii și organizații. S-ar putea extinde acum cu încă 63 de persoane și până la 30 de entități. În prima categorie, nu sunt incluși noi oligarhi, ci mai degrabă politicieni numiți de Moscova în funcții de conducere în teritoriile ucrainene controlate parțial de Rusia, membrii Dumei de Stat, miniștri, lideri militari și oficiali despre care UE consideră că sunt responsabili pentru deportarea ilegală a zeci de mii de copii ucraineni în diferite regiuni ale Rusiei.
Lista noilor firme și companii care ar urma să ajungă pe lista de sancțiuni este mai interesantă, remarcă Jozwiak, în ea se regăsesc bănci rusești importante ca Alfa-Bank, Rosbank și Tinkoff Bank, dar și Fondul Bunăstării Naționale, folosit între altele pentru a compensa pierderile bugetare suferite deja de Rusia (la 1 decembrie 2022, Fondul Bunăstării Naționale dispunea de 186,5 miliarde USD, potrivit datelor oficiale).
Recent, expertul economic de la Chișinău Veaceslav Ioniță remarca faptul că în ultimele două luni, veniturile la bugetul național al Rusiei au scăzut simțitor, acoperind „doar 44% din cheltuieli”. Deficitul din ultimele două luni este estimat la 75 miliarde de dolari, și este „acoperit din Fondul Bunăstării Naționale”, remarcă Ioniță, Fond „care se epuizează rapid” și care, la „ritmul actual, s-ar putea termina în jumătate de an”.
În noul pachet de sancțiuni europene, al zecelea de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, sunt incluse și mai multe companii implicate în fabricarea de echipamente și mașini militare, precum și grupul mass-media de stat rus Rossia Segodnia, care conduce atât agenția de presă RIA Novosti, cât și agenția de presă Sputnik.
Se încearcă totodată închiderea unor „portițe de scăpare”, unor lacune, folosite în trecut de Rusia pentru a evita impactul sancțiunilor internaționale.
Este interzis deja atât exportul, cât și importul așa-numitelor bunuri cu dublă utilizare, civilă și militară dar acum va fi interzis și tranzitul lor prin Rusia.
Pachetul de sancțiuni în dezbatere vrea totodată să interzică cetățenilor ruși să mai ocupe vreo funcție în conducerile companiilor care controlează infrastructură critică în UE, cum ar fi generarea de electricitate, alimentarea cu apă și telecomunicațiile. În mod similar, cetățenii și companiile rusești nu vor mai putea stoca gaze în rezervoare din UE.
Uniunea Europeană vrea totodată să-și intensifice eforturile pentru a localiza și evalua toate activele rusești care au fost deja înghețate. Țărilor UE li se vor cere informații foarte detaliate și s-ar putea chiar să fie sancționate dacă nu le furnizează.
Asta nu însemnă că Bruxelles-ul este deja pregătit să folosească aceste fonduri înghețate pentru reconstrucția Ucrainei după război, dar ar putea fi începutul unui astfel de proces, crede Rikard Jozwiak.
Ucraina dar și multi experți și unii politicieni occidentali cer ca aceste fonduri înghețate să fie confiscate și utilizare pentru refacerea Ucrainei – este vorba mai ales de activele Băncii Centrale Rusești, înghețate în șapte bănci centrale europene și care s-ar însuma la „peste 300 de miliarde de dolari”, declara Europei Libere, economistul suedez Anders Åslund, expert în tranziția economiilor fost sovietice.
Noi derogări și lacune
Ca și pachetele anterioare de sancțiuni, și cel aflat acum în discuție include o serie de derogări și noi lacune.
În pachetul din decembrie, au fost scutite de sancțiuni exporturile spre UE și lumea întreagă a îngrășămintelor rusești. Noul pachet extinde această derogare și la activele acestei industrii (de îngrășăminte) deținute în băncile care se află pe lista europeană de sancțiuni.
