Chestionarul pe care l-au primit Republica Moldova și Georgia, alături de Ucraina, arată că există o decizie politică a Uniunii Europene de a le oferi țărilor din Parteneriatul Estic șansa de a devenit candidate la aderare, o perspectivă care nu exista până la invazia rusă în Ucraina, remarcă analistul politic Ion Tăbârță.
Vorbind la Luxemburg, după primirea chestionarului pentru aderare, ministrul de externe Nicu Popescu a spus că răspunsurile pe care le vor oferi instituțiile moldovene vor reprezenta radiografia situației de moment, vor arăta cât de pregătită este Republica Moldova pentru aderare și unde trebuie depuse eforturi suplimentare.
Ion Tâbârță susține că urmează o perioadă lungă de transpunere a legislației europene pe care Republica Moldova trebuie să o realizeze, inclusiv ample reforme pentru care nu întotdeauna a existat un consens la nivelul clasei politice.
„Problema a fost de multe ori că n-am avut voință politică. Fie că n-am avut-o deoarece partidul care era la guvernare avea cu totul alte preferințe geopolitice, cum era PSRM, fie că am avut guvernări pro-europene care au mimat procesul. Și aici, desigur, ne referim la guvernările Alianței pentru Integrare Europeană sau guvernarea Partidului Democrat. Iar după voință politică trebuie să avem și o anumită capacitate a partidului de guvernământ să implementeze anumite reforme. Or, la actualul partid de guvernământ nimeni nu pune la îndoială că ei vor. Problema este în capacitatea lor de a realiza anumite reforme, pentru că vechiul sistem va încerca să se opună, desigur”, consideră analistul politic.
Potrivit lui Tăbârță, depunerea cererii de aderare și primirea chestionarului a fost partea cea mai simplă a procesului de apropiere de UE, pentru că urmează reforme stringente în domeniul justiției, pentru combaterea corupției, și pentru că este nevoie de un mediu de afaceri transparent, de o reformă teritorial-administrativă, de îmbunătățiri ce vizează domeniul drepturilor omului.
Un alt cap de afiș al acestei săptămâni a fost și scandalul legat de licitația pentru modernizarea centralei Termoelectrica din Chișinău. Autoritățile moldovene s-au răzgândit la numai câteva zile după semnarea unui contract cu o firmă rusească aflată sub sancțiuni americane, invocând ca argument situația din Ucraina.
Jurnalistul specializat pe subiecte economice și energetice Ion Preașca spune că există mai multe semne de întrebare legate de tergiversarea procesului de desemnare a unei companii câștigătoare. Apoi, mai spune el, nu este clar dacă o altă companie decât cea rusească ar putea să facă aceleași lucrări în condițiile tehnice și financiare ale contractului denunțat în final de autorități, după ce chiar ele spuneau că ar fi cea mai potrivită din perspectiva costurilor și a timpul de realizare Dacă nu sunt reparate, două din trei unități de generare a energiei de la centrala Termoelectrica se pot opri, ceea ce reprezintă un risc major, crede Ion Preașca.
„Indecizia autorităților denotă că ori este o lipsă totală de profesionalism, ori sunt presiuni foarte mari din diferite părți, de care autoritățile s-au lăsat influențate. Faptul că au anunțat că ar fi un risc de imagine, astea sunt povești de adormit copiii. Când este vorba de securitate energetică, cred că asta e mai important.”
Jurnalistul admite că în spatele acestei licitații blocate sunt mai degrabă interese financiare decât preocupări legate de eventuale riscuri de imagine. Vicepremierul Andrei Spînu a negat că autoritățile de la Chișinău ar fi fost influențate din exterior să ia această hotărâre, precizând că „a fost o decizie politică luată la nivel de guvern”.
