La Muzeul Țăranului Român s-a deschis „Între viață și moarte, Istorii ale salvării în timpul Holocaustului”, expoziția itinerantă de fotografii și documente organizată de European Network Remembrance and Solidarity, Silent Heroes și Dolin – Muzeul de istorie al evreilor polonezi. La ediția din România a contribuit și Institutul Elie Wiesel.
Magdalena Stroe avea 15 ani când Clujul a reintrat sub dominația maghiară. Era prietenă și colegă de clasă cu Hanna Hamburg, care însă, după doi ani, a fost nevoită să se mute la o școală doar pentru evrei. Apoi, în 1944, evreilor din oraș li s-a ordonat să-și facă bocceluțele pentru a se muta în ghetoul improvizat lângă oraș, în fapt, o anticameră a lagărelor de exterminare. Ca să scape, Hanna avea nevoie de documente care să demonstreze că este ariană și nu ar fi avut dacă Magdalena nu i-ar fi dat propriile acte. Magdalena și-a păstrat doar un certificat de absolvire și luni de zile a fost în pericol de moarte, fără documente. Amândouă fetele au supraviețuit războiului. Hanna a părăsit România și mai apoi s-a mutat la Budapesta. Magdalena Stroe trăiește și azi și a fost numită Drept între popoare.
Andrei Călărașu avea 19 ani când a fost martorul pogromului care a avut loc în Iași, în iunie 1941. Mii de oameni au murit atunci din ordinul direct al lui Ion Antonescu. „Toți evreii afară!”, se striga pe străzi. Andrei a fost arestat și transportat vreme de o săptămână într-un tren supraaglomerat, un tren al morții, în care nu mai rămăseseră mulți supraviețuitori odată ajunși în gara din Roman.
