Ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Pavel Filip, în dialog cu Valentina Ursu despre strategia „Moldova Digitală 2020”, în marginea unui summit internaţional TIC la Chişinău.
Pavel Filip: „Farmecul societăţii informaţionale sau inima societăţii informaţionale o constituie comunicarea. Deci, în cadrul unui summit are loc multă comunicare, are loc schimb de experienţă, pentru că avem înregistraţi peste 1000 de participanţi, în cadrul summit-ului. În viitorul apropiat, eu cred că se vor echilibra toate tehnologiile de comunicaţii care sunt utilizate în diferite ţări.”
Europa Liberă: Domnule ministru, această Strategie Moldova Digitală 2020 e valabilă doar pentru Republica Moldova fără Transnistria sau luaţi în calcul şi o eventuală reunificare a ţării?
Pavel Filip: „Altă importanţă a epocii informaţionale este că ea şterge hotarele practic. Haideţi să vorbim la modul serios despre primăvara arabă. Experţii tot mai mult şi mai mult spun că a avut loc din cauza deschiderii. Dar prin deschidere se are în vedere că internetul nu are hotare, deci accesul la informaţii. Şi atunci când oamenii dintr-o ţară sau alta – chiar dacă sunt într-un mediu mai închis – înţeleg ce se întâmplă, în general, în alte ţări şi în alte medii.”
Europa Liberă: Dar nu aţi luat în calcul şi regiunea transnistreană sau aţi luat-o în calcul, atunci când aţi elaborat această Strategie Moldova Digitală 2020?
Europa Liberă: Pentru că se insistă foarte mult pe investiţiile care trebuie să se facă în acest domeniu, Republica Moldova, dacă e să evaluăm, ce sumă ar trebui să investească în acest domeniu şi de unde ia bani?
Pavel Filip: „Republica Moldova trebuie să investească multă inteligenţă, pentru a crea un spaţiu atractiv.”
Europa Liberă: Inteligenţă, dar şi bani.
Pavel Filip: „Banii vin de la investitori. Dar investitorii vin într-un mediu atractiv pentru ei. De aceasta scot în evidenţă importanţa tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, în dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Anume că este cel mai eficient instrument de luptă împotriva corupţiei, de eradicare a corupţiei. Pentru că anume acest element este primul inel din lanţul dezvoltării economice a unei ţări. Mai întâi, trebuie să eradicăm, în măsura posibilităţilor, acest flagel, după care investitorul ştie că vine într-un mediu securizat, unde nu va fi deposedat de business, unde instituţiile statului care efectuează controale nu sunt un instrument de deprimare a business-ului, unde nu trebuie să dea mită pentru a obţine o autorizaţie sau alt document. Pot să vă aduc foarte multe exemple.”
Europa Liberă: Dar vă propuneţi un anume volum de investiţii să atrageţi, care s-ar cifra la ce sume?
Pavel Filip: „Chiar nu vreau să estimez la cât s-ar cifra. Eu vreau să vă aduc aminte un exemplu, care a avut loc un an de zile în urmă, când compania Facebook a procurat un program de photo sharing, dar cu tot cu companie care se numea Instagram. O companie fondată de 12 tineri care activau doar de un an şi jumătate, fără a investi capital, dar a fost procurată de către Facebook cu un miliard de dolari. Închipuiţi-vă că prind rădăcini în Republica Moldova dezvoltatorii din acest domeniu. Atuncea sigur că putem evalua aceste investiţii la sume mult mai mari.”
Europa Liberă: În buget prevedeţi bani?
Pavel Filip: „În buget vor fi prevăzuţi bani, chiar în cadrul Strategiei Moldova Digitală 2020, sumele vor fi estimate în faza elaborării programelor. Astăzi noi am venit cu o Strategie elaborată. Mai departe această Strategie prevede şi elaborarea unor programe, nu numai de către Ministerul TIC, dar şi de către alte instituţii. Pentru că chiar astăzi la guvern s-a discutat despre plăţile electronice guvernamentale, pentru serviciile oferite de către stat cetăţenilor. Cineva din colegi spunea că trebuie să stabilim un termen până când vom impune instituţiile statului să treacă la această platformă de plată electronică. În viziunea mea, multe instituţii ale statului nu trebuie în viitor să perceapă taxe pentru certificate sau extrase, pentru că, în mare măsură, astăzi plăţile acestea acoperă munca celor funcţionari angajaţi care scriu certificate. Or, dacă suntem într-un mediu digital şi, eu de acasă, îmi pot obţine o informaţie sau un serviciu pe care îl solicit, atunci nu mai impune munca sau efortul fizic al unui funcţionar. Şi doi: eu am convingerea mea personală că, dacă vrem ca bazele de date să fie interoperabile între instituţiile de stat, atuncea trebuie să anulăm taxele pentru certificate. Altfel, oricum funcţionarii se vor ţine de aceste servicii pentru că au un venit la instituţia pe care o reprezintă. Odată ce, prin hotărâre de guvern, vor fi anulate taxele, atunci ei vor fi mult mai deschişi şi vor pune într-o bază comună de date aceste servicii.”
Europa Liberă: Domnule Filip, dar de ce insistaţi pe ideea aceasta ca totuşi Moldova să aibă un rol de lider în regiune?
Pavel Filip: „Insist mai mult nu ca Moldova să aibă un rol de lider în regiune. Eu insist pe ideea ca Moldova să nu rămână în urmă în regiune pentru că viteza astăzi este una mult prea înaltă. Cineva din colegi, ieri, în cadrul summit-ului, spunea că astăzi să mergi înainte înseamnă că stai pe loc, dar dacă vrei să te mişti înainte, atuncea trebuie să alergi. Este adevărat, pentru că lucrurile au altă întorsătură în societatea informaţională. Convingerea mea este că acuma mai vedem o diferenţiere în dezvoltarea TIC-ului, tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, în diferite state. În viitorul apropiat, eu cred că acest nivel va fi unul echilibrat, când absolut toate statele vor fi aproximativ la acel nivel de dezvoltare pentru că TIC-ul va fi un fel de factor decisiv de producţie, un instrument fără de care nu ne vom putea mişca înainte în niciun domeniu. De aceasta se şi vorbeşte tot mai mult că apare necesitatea de profesionişti, de programatori în acest domeniu, deoarece astăzi oricare proces care nu este digitizat încă, în viitorul apropiat, urmează să fie digitizate toate procesele. Pentru aceasta avem nevoie de foarte mulţi specialişti în acest domeniu. Şi veţi vedea că, în viitorul apropiat, noţiunea de a avea un loc de lucru va fi înlocuită cu noţiunea de a avea un spaţiu de lucru.”