La Chişinău are loc aşa numitul „summit” al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, unde se discută şi despre şansele strategiei „Moldova digitală 2020” elaborată de actualul guvern pentru a sprijini dezvoltarea comunicaţiilor, mai ales utilizarea internetului. Valentina Ursu a stat de vorbă cu Dr. Hamadoun I. Touré, Secretarul General al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT):
Europa Liberă: Pentru început, vreau să vă întreb dacă nu e un paradox cumva ca, în timpul unei crize profunde economice, să vorbim despre nevoia investiţiilor în domeniul TIC-ului?
Hamadoun I. Touré: „Noi credem că succesele TIC-ului şi anume dezvoltarea stabilă a TIC-ului, în primul rând, se datorează mediului de reglementare bun. Sigur că acest domeniu oferă şi un potenţial mare de dezvoltare. Deci noi putem să spunem că practic tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie au ajutat să învingem toate provocările pe care le-am avut în ultimul timp. Spre exemplu, să vorbim despre schimbările climaterice, este cea mai mare provocare cu care ne confruntăm la moment. Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii constituie o parte a soluţiei. Şi noi credem că şi criza financiară îşi va găsi propria soluţie, utilizând instrumentele propuse de către tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii. Iarăşi guvernele diferitelor ţări se confruntă cu problema creării locurilor noi de muncă. Şi eu sunt ferm convins că anume sectorul TIC va da posibilitatea de a crea mai multe locuri de muncă, comparativ cu alte sectoare ale economiei. Şi dacă alte ramurile ale economiei solicită anumite surse naturale adiţionale, când ne referim la domeniul TIC, unica resursă necesară este creierul uman.”
Europa Liberă: Dezvoltarea societăţii informaţionale porneşte din şcoală. Ar trebui să treacă câteva generaţii, până când – aşa cum s-a vorbit şi în cadrul acestui eveniment – caietul va fi înlocuit cu calculatorul, cu tableta. Ce ne facem cu această perioadă de tranziţie?
Hamadoun I. Touré: „Noi trăim în societatea în care, de fapt, copiii sau nepoţii sunt acei care ne învaţă cum să folosim tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii. Şi eu cred că noi, oamenii mai în vârstă, oamenii mai adulţi ar trebui să învăţăm de la ei sau, cel puţin, să continuăm să folosim tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii. Iar copiii generaţiei noi deja se vor dezvolta în această societate nou creată. Iar această perioadă de tranziţie se va dezvolta. Este foarte bine că Moldova a reuşit să elaboreze un asemenea plan, pentru că, dacă noi vorbim despre planuri grandioase, cum ar fi schimbarea caietelor pe tablete, sigur că, la un moment dat, este nevoie să atragem cât mai multe investiţii, pentru a crea o infrastructură. Şi doar având această infrastructură, vom putea crea celelalte puncte ale Strategiei Moldova Digitală 2020. Dar, în acelaşi timp, investiţiile ar trebui să fie un lucru continuu. Pentru că, odată ce avem calculatoare, avem infrastructură, trebuie să existe o conectivitate între ele. Şi această conectivitate, şi această integritate şi integrare ar trebui să fie una continuă.”
Europa Liberă: Dumneavoastră amintiţi despre nevoia investiţiilor. Cine face investiţii? De unde bani pentru acestea?
Hamadoun I. Touré: „Dacă avem un mediu de reglementare sănătos, sectorul privat va investi, el are bani. Şi sigur că trebuie să ştim regulile jocului. Sectorul privat va investi doar dacă va putea pe urmă să obţină profit. Eu am venit din sectorul privat direct în ITU şi sigur că, în afară de 190 de ţări care sunt membre ale ITU, 700 de companii private sunt membre sau sunt parte a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor. ITU consideră că rolul acestor 700 de companii este unul foarte important. Şi, dacă ne gândim, din punctul de vedere al unui om de afaceri, odată ce ai investit într-o afacere de succes şi ai obţinut profit, tu nu te vei opri, tu vei vrea să reinvesteşti aceşti bani, ca să obţii şi mai mult profit. Cele mai mare companii TIC sunt membre ale Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, fie că e vorba de CISCO, fie că e Apple, fie că e Intel. Chiar şi din Republica Moldova, de exemplu, operatorul telefoniei mobile Orange este membru al Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor. Moldtelecom, de asemenea, este membru.”
Europa Liberă: Ca să vină investiţiile din sectorul privat, aşa cum sugeraţi dumneavoastră, trebuie să fie un climat de afaceri foarte prietenos. Pe de altă parte, totuşi cei care fac investiţii sunt îngrijoraţi de corupţia mare care mai există în Republica Moldova. Dumneavoastră insistaţi că, datorită acestei tehnologii informaţionale, s-ar putea combate şi acest flagel atât de dăunător pentru societate – corupţia. Trebuie să mai treacă timp.
Hamadoun I. Touré: „De fapt, domnul prim-ministru a menţionat astăzi, în cadrul sesiunii de deschidere, că tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii vor ajuta corupţia să dispară. Şi cred că acest mesaj a fost clar şi pentru reprezentanţii sectorului privat. Deci ei acum sunt siguri de faptul că guvernul participă în acest proces de înlăturare a corupţiei. Sigur că, în toate ţările lumii, există corupţie. Indubitabil este acest fapt. Dar este bine că avem sprijinul guvernului, în acest sens. Şi noi credem că acest sector a fost reglementat la modul cuvenit. Şi, graţie acestui motiv, noi am văzut o anumită creştere a acestui sector. Şi credem că, şi în acest sector, s-au atins cele mai mari performanţe care vizează înlăturarea corupţiei sau eradicarea corupţiei. Utilizând tehnologiile informaţionale şi utilizând instrumentele propuse de către TIC, vom putea ajuta şi alte sectoare din cadrul economiei să înlăture corupţia.”
Europa Liberă: Dacă aţi fi în locul domnului Filip, care astăzi e în fruntea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor ce paşi aţi face? Exact acei pe care îi face Ministerul sau aţi mai avea anumite sugestii?
Hamadoun I. Touré: „Practic aş face ceea ce vă împărtăşesc acum. Deci în 2010, când am stabilit Comisia privind Implementarea Internetului în bandă largă, ideea fost ca acest internet în bandă largă să fie prezent în toate ţările lumii. Deci acesta ar fi mesajul meu. Şi eu mă bucur foarte mult că în Republica Moldova o asemenea agendă există. Odată ce avem Strategia Moldova Digitală 2020 este foarte bine că sectorul privat este implicat în acest proces. Sigur, în primul rând, văd că va fi o ţară unde practic toţi cetăţenii vor avea un loc de muncă. De asemenea, cred că trebuie dezvoltat sistemul ce ţine de prestarea serviciilor şi produselor electronice sau aplicaţiilor electronice la un nivel înalt, dezvoltarea turismului. De asemenea, cred că cel mai important, în acest proces de dezvoltare, îl constituie creierul uman. Iar potenţialul creierului uman sigur că este nelimitat. Deci este posibil de obţinut mult mai mult decât noi credem. Şi nu este prea ambiţios acest plan.”