„Tehnologia informaţiei este cel mai eficient instrument de luptă împotriva corupţiei.”

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor a publicat pe net, spre dezbatere, un proiect care se numește „Strategia Moldova Digitală 2020”. Detalii i-a cerut Valentina Ursu ministrului Pavel Filip.

Pavel Filip: „Tehnologia informaţiei este cel mai eficient instrument de luptă împotriva corupţiei. Or, eliminarea corupţiei ar fi primul pas din lanţul logic de dezvoltare economică a unei ţări. Un investitor serios nu este atras de facilităţi fiscale sau altceva.

În primul rând, el vine într-un mediu unde nu are probleme cu Fiscul, cu Vama, cu Poliţia, cu Justiţia, cu oricare funcţionar public, nu trebuie să plătească mită pentru a obţine o licenţă sau un certificat, deci aceasta este problema importantă. Şi doi: el trebuie să fie sigur că nu va fi deposedat de investiţia pe care a făcut-o în această ţară.

Or, tehnologia informaţiei este cel mai eficient instrument de luptă cu corupţia. Repartizarea dosarelor în instanţa de judecată – nu trebuie să persiste factorul uman acolo, orice se întâmplă. Atunci când vreau ca dosarul meu să nimerească la un judecător sau altul – pe care îl cunosc sau la cineva căruia îi pot plăti mită – eu am grijă ca dosarul acesta să fie repartizat la el. Atunci când lucrul acesta îl face un soft, un program electronic, se pierde un element din lanţul de corupţie.”

Europa Liberă: De cârdăşie, de complicitate...

Pavel Filip: „Exact. Sau, dacă ne referim la ceea ce se întâmplă în stradă, un sistem inteligent de monitorizare a traficului ar da peste cap toată mituirea poliţiştilor, dar nu numai. Am fluidiza, cel puţin, transportul public. Pot să vă aduc şi mai multe exemple: şi aparatele de casă cu memorie fiscală, care ar trebui să transmită online informaţia dacă a fost bătut cecul la acest aparat de casă. Şi atunci nu mai apare problema că a fost diminuat invoice-ul, că nu a fost plătită taxa TVA la valoarea ceea, deoarece marfa se urmăreşte de la vamă până la cumpărătorul final.

Şi doi: impactul pozitiv al domeniului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor este chiar dezvoltarea acestui domeniu. Acest domeniu a şi avansat mai mult în Republica Moldova, în comparaţie cu alte domenii, pentru că aproximativ 9% din Produsul Intern Brut o constituie tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Dar şi pe plan internaţional noi stăm mai bine la capitolul acesta. Deci suntem un lider regional, chiar şi la nivel mondial. Republica Moldova este în clasamentul mondial pe locul douăzeci la capitolul viteză internet.”

Europa Liberă: Unul din doi cetăţeni foloseşte internetul.

Pavel Filip: „Unul din doi cetăţeni foloseşte internetul, dar, plasându-ne în primele douăzeci de state din întreaga lume la capitolul viteză de internet, înseamnă că Republica Moldova se poate mândri cu acest fapt. De aceasta şi suntem foarte des vizitaţi de cei de la Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor, avem şi acuma în aprilie, la Chişinău, summit-ul ICT, vom avea onoarea să-l avem în ospeţie chiar pe secretarul general al Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, domnul Hamadoun Toure.”

Europa Liberă: În această Strategie, vă propuneţi să creşteţi competitivitatea economică. Cum veţi face acest lucru?

Pavel Filip: „Cel mai important – în principiu este şi misiunea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor – este crearea unei platforme pentru a asigura dezvoltarea în continuu a acestui domeniu. Domeniul TIC reprezintă un instrument, pentru a îmbunătăţi lucrurile şi în alte domenii. Deci şi aici pot să vă aduc exemple în domeniul educaţiei sau sănătăţii, dar şi multe altele. Cum spunea cineva, cea mai mare descoperire în construcţii, după ce a fost inventată macaraua, a fost internetul, deoarece îţi uşurează foarte mult munca. De aceea un lucru important pentru noi este să asigurăm această continuitate şi pe viitor. La summit-ul care va avea loc în aprilie, noi vom prezenta, pentru prima dată, proiectul Strategiei Moldova Digitală 2020, care este un proiect foarte important pentru noi.”

Europa Liberă: Cum veţi reuşi să creşteţi calitatea actului guvernării?

Pavel Filip: „Eu vreau să fac o legătură aici şi cu Centrul e-gov, centrul de guvernare electronică. Nu este un moft să avem o guvernare electronică, dar este o necesitate. În epoca informaţională, lucrurile au alt parcurs. Structura clasică a unui guvern vine să fie pe piramidă. Avem o structură de administrare clasică, de la baza piramidei, unde se strânge informaţia, etapă cu etapă, ajunge până la vârful piramide, unde se iau deciziile. După care deciziile, etapă pe etapă, vin până la talpa piramidei, pentru a fi implementate. Este un model de administrare clasică.

Elementul principal al actului de guvernare electronică este schimbarea structurii actului de administrare. Nu mai este o structură pe verticală, de care v-am vorbit până acuma, dar vine să avem o structură de administrare pe orizontală. Deci deciziile se iau la fiecare etapă şi nu este necesar ca toate deciziile să ajungă până în vârful piramidei. Pentru că, în aşa caz, sunt prea multe evenimente în epoca societăţii informaţionale şi capul piramidei nu va reuşi, pur şi simplu, fizic, în timp, să examineze şi să ia atâtea decizii.

Vă dau doar un simplu exemplu: să vorbim despre achiziţiile publice – nu trebuie decizia să fie luată sus. Când vorbesc de „sus”, eu nu mă refer doar la primul ministru, vorbesc chiar şi de capul unei agenţii sau a unui minister, unde se iau deciziile. Există un soft, care examinează ofertele şi, în baza unui algoritm pus, unul absolut transparent, se ia decizia. Şi atunci nu mai intervine factorul uman, de pildă, directorul acestei agenţii şi nu trebuie să examineze fiecare achiziţie publică.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vreţi să implementaţi această Strategie în mai multe etape. Până în 2020, vor fi 3 etape. Dar nu vi se pare că ceea ce programaţi astăzi, în 2013, nu mai poate fi valabil în 2020?

Pavel Filip: „Nu doar că mi se pare, dar sunt absolut convins de acest lucru, că modul în care vedem noi lucrurile astăzi, cum vor fi în 2020, real în 2020 vor fi altfel, sper mult mai bune. Deci totul se începe de la o temelie. Apoi casa ţi-o construieşti cum vrei pe această temelie, dacă ea este una sănătoasă. Aşa privim şi noi lucrurile.”

Europa Liberă: Dar cum ajungeţi dumneavoastră în casa unde WC-ul este în grădină, unde apeductul nu a ajuns, unde drumul nu e cel pe care şi-l doreşte cetăţeanul?

Pavel Filip: „O societate informaţională este bazată pe trei piloni principali: infrastructura şi accesul; doi: conţinutul digital şi serviciile digitale sau electronice şi trei: capacităţile şi utilizarea. Noi, cel puţin, pentru societatea informaţională, trebuie să avem o infrastructură, aceasta ar însemna fibra optică, antenele radio şi aşa mai departe. Dar nu este suficient să ai doar infrastructură. Prin această infrastructură trebuie să circule conţinutul digital. Şi aici tot nu este suficient doar să ai infrastructură şi conţinut digital. Trebuie să ai utilizator care utilizează şi creează, la rândul său, acest conţinut digital. Iată trei elemente de bază.

Republica Moldova a avansat foarte mult la capitolul vitează internet şi datorită oamenilor plecaţi peste hotare, pentru că a apărut necesitatea de a discuta cu cei dragi de acasă, prin intermediul Skype-ului, de pildă. Oamenii în sate şi-au pus calculatoare şi s-au conectat la internet, pentru a discuta cu cei plecaţi peste hotare. Doi: necesitatea de viteză înaltă la internet... să nu uităm că mai există torrent-urile de unde se copiază filme nelicenţiate sau muzică. Aceşti doi factori au avut şi impactul pozitiv.”

Europa Liberă: Interesul faţă de internet e mai mare.

Pavel Filip: „Interesul e mai mare. De aceasta noi, în continuare, trebuie să substituim doar aceste imbolduri pentru dezvoltarea societăţii informaţionale.”

Europa Liberă: Bine, dar au apărut şi lucruri negative, de exemplu, pirateria care trebuie condamnată.

Pavel Filip: „Exact, trebuie condamnată şi, etapă cu etapă, aceasta va dispărea. Pirateria va dispare, atunci când vor fi implementate legile. Dar va dispare pirateria, însă va rămâne viteza înaltă la internet şi va rămâne infrastructura bună. Noi trebuie să înlocuim această piraterie cu alt conţinut digital, autohton. Deci servicii electronice, biblioteci electronice, utilizarea semnăturii electronice.

Suntem în situaţia, cred eu, până la sfârşitul anului, să izbutim să emitem buletinul de identitate cu CIP electronic. Or, aceasta va însemna că el va conţine semnătura electronică şi atunci eu voi putea rezolva foarte multe lucruri, fără să plec de acasă, deci, prin intermediul calculatorului, identificând-mă şi autorizându-mă cu semnătura electronică.”

Europa Liberă: Dar problema soft-urilor nelicenţiate există?

Pavel Filip: „Astăzi mai este această problemă, dar, în timp, problemele acestea vor dispare. Pirateria, soft-urile nelicenţiate sunt într-o societate săracă încă. Odată cu venirea bunăstării, se pot înăspri lucrurile şi în acest sens.”

Europa Liberă: Deci legea devine lege, buchia legii – respectată.

Pavel Filip: „Exact, deoarece o democraţie veritabilă şi o societate avansată pot exista într-un stat unde media bunăstării este de peste cincizeci la sută. Doar câteva elemente importante din această Strategie, vorbeam despre pilonul numărul unu, infrastructură şi acces.

Ne punem ca obiectiv în fiecare localitate din Republica Moldova, cel puţin, să fie un punct de acces la fibra optică. Vrem să efectuăm separarea operatorilor de infrastructură faţă de cei care oferă serviciile, pentru a asigura dezvoltarea infrastructurii.

Un element important din pilonul doi, conţinut şi serviciu, este obiectivul nostru, prin care buletinul de identitate urmează să fie unicul document ce va reprezenta cetăţeanul, în raport cu organele statului. Adică nu va mai fi necesar să prezinţi şi alte acte, deoarece vor fi stocate în bazele de date pe care le deţine statul şi atunci, având un buletin electronic, cu semnătura electronică, îţi poţi rezolva oricare problemă, fără să pleci de acasă, cum spuneam anterior.

Şi capacităţi, şi utilizare – aici, în primul rând, vom veni să ajustăm curricula şcolară. Deoarece elevii plecaţi din şcoala medie trebuie să aibă abilităţile necesare şi cele mai simple, ca să poată utiliza un calculator, internetul, adică pentru a veni în societatea informaţională deja pregătit, dar şi educarea funcţionarilor publici în domeniul utilizării eficiente a tehnologiei informaţiei. Vom veni cu rapoarte obligatoriu prezentate doar în format electronic, dar nu şi pe suport de hârtie, fapt care îi va face pe funcţionarii publici să utilizeze aceste instrumente. Dar vom avea grijă să realizăm şi nişte programe de dotare cu calculatoare a elevilor, ca fiecare elev să îşi poată permită să aibă un calculator.”

Europa Liberă: Acestea sunt costuri, domnule ministru.

Pavel Filip: „Acestea sunt costuri, dar noi nu suntem primii care venim cu aceste programe, spre exemplu, în Portugalia a existat programul Magellan, se asamblează calculatoarele chiar în ţară, componentele sunt importate. Parte a programelor sunt şi companiile mari, cum ar fi Microsoft sau Intel. Deci se asamblează pe loc şi o parte din cheltuieli sunt dotaţii de la stat şi, în funcţie de veniturile din familie, elevul poate primi ori gratis calculatorul sau contra unei sume simbolice de bani. Având elementele de bază bine bătute în cuie, infrastructura, conţinutul şi capacităţile, suntem siguri că se va dezvolta acest domeniu în continuare.

Şi încă un element din această Strategie este securitatea cibernetică. Deoarece, dincolo de toate avantajele pe care ni le aduce tehnologia informaţiei şi internetul, există şi pericolul de securitate, pentru că există o frază: internetul lasă urme. Adică unde eşti, tu laşi urme. Pot fi sparse programele, de aceea, în primul rând, venim cu nişte programe de educaţie a utilizatorilor să-şi închidă la timp calculatorul, să aibă grijă de informaţia personală, care este stocată într-un calculator, până la soft-urile de securitate cibernetică.”