Cazul Navalnîi, democraţia rusă şi vecinătatea

În Rusia, la tribunalul Leninski din Kirov, 900 de kilometri nord-est de Moscova, a început procesul împotriva bloggerului anticorupție, unul dintre cei mai vocali protestatari anti-Putin, Aleksei Navalnîi. Acuzat de delapidări, dl Navalnîi susţine că este total nevinovat şi că autorităţile ar dori să-l reducă astfel la tăcere… Un nou caz – aşa cum consideră mulţi - de utilizare a justiţiei pentru răfuieli politice? Un nou exemplu relevant al mişcării Rusiei în direcţia opusă democraţiei? Vom discuta în această dimineaţă cu jurnalista Natalia Morari.

Europa Liberă: Aşadar, la un tribunal din Kirov a început procesul împotriva bloggerului Alexei Navalnîi, poate, celui mai vocal critic al preşedintelui rus, Vladimir Putin. Dânsul, bineînţeles, nu este judecat pentru o prea sumară simpatie faţă de a dl Putin, ci pentru delapidări mari - de 16 milioane de ruble, aproximativ jumătate de milion de dolari, de la o firmă de cherestea din regiunea Kirov, unde fusese consilier al guvernatorului local. Bloggerul, care neagă totul ca fals, riscă 10 ani de închisoare şi ar putea împărtăşi o popularitate specifică ca dl Hodorkovski… Întâi de toate, din punctul tău de vedere, de ce autorităţile ruse şi-ar aprinde paiele în cap, victimizând un puternic actor al opoziţiei nesistemice? Nici măcar nu mai contează protestele, opinia publică din interiorul şi exteriorul ţării?

Natalia Morari: Contează, sigur că contează. Dar mult mai mult contează frica care poate fi băgată în oameni, în acei care au ieşit acum un an pe Bolotnaia Plosciadi. Şi în cazul în care această frică poate fi băgată în urma faptului că Alexei Navalinîi va primi acei 10 ani de închisoare (pentru că mai multă lume crede că el chiar va primi până la 10 ani şi va fi băgat în puşcărie foarte şi foarte curând) acesta va fi un semnal trimis pentru toată opoziţia. Nici nu este vorba despre Alexei Navalinîi ca persoană, ci despre o categorie de oameni care nu se liniştesc de acum de ceva timp, în ultimul an s-au activizat mult prea tare şi acum trebuie să li se arate că această poveste nu mai poate continua. Foarte curând, în 2014, va avea loc Olimpiada de la Soci, şi până atunci ei ar dori să închidă toată povestea legată de protestele opoziţiei, bloggerul Navalinîi care prea des scrie pe blog ceea ce nu le convine ş.a.m.d. Acum o oră a mai apărut o informaţie că Alexei Navalinîi şi fratele lui Oleg au mai primit un dosar penal care a fost pornit chiar astăzi pe un alt caz. Deci, la colecţia de dosare penale care au fost pornite pe numele lui Navalinîi s-a mai adăugat unul, pentru că trebuie să spunem că mai există dosare penale pornite şi împotriva lui, şi a fratelui lui, şi a părinţilor lui. Deci, e o colecţie întreagă.

Europa Liberă: Ai făcut jurnalism de rezonanţă în Rusia, pentru care ai devenit persona non-grata acolo… În ce măsură ai avut sau ai impresia că în Rusia se doreşte declarativ democraţie, se proclamă valori şi principii democratice, dar fără democraţi, dacă vedem ce audienţă continuă să aibă democraţii, liberalii?

Natalia Morari

Natalia Morari: Eu în genere am avut senzaţia că Rusia nu prea îşi doreşte să fie un stat cu adevărat democrat. Declarativ, da. Atunci când merg cu misiuni în ţările europene, oficialii ruşi vorbesc despre faptul că şi ei fac parte din familia europeană, dar nu uitaţi că au o istorie absolut neobişnuită. Atunci când trăiam în Federaţia Rusă, lucram şi chiar în ultimul an când am mai avut şanse să intru în Federaţia Rusă, eu o dată în plus m-am convins că celor de la Kremlin chiar nu le este interesant ce crede Europa despre ei. Dacă le-ar fi fost, crede-mă, nu se porneau toate aceste dosare, nu se întâmpla dosarul 6 mai în urma protestelor de anul trecut, un dosar absolut supt din deget ş.a.m.d.

Europa Liberă: Cei de la Kremlin, ca cei de la Kremlin… Intelectualii, ca intelectualii, aşa-numita opoziţie nesistemică…, dar oamenii simpli – în ce măsură ei ţi s-au părut sau ţi se par disponibili, ca să spunem aşa, pentru maturizare democratică, pentru altceva decât au trăit în atâtea şi atâtea decenii, poate cu excepţia perioadei elţiniste într-un fel?

Natalia Morari: Eu nu aş vrea să exagerez rolul mass-media, dar oamenii simpli de dimineaţă până noaptea privesc posturile gen Pervîi Canal şi NTV, şi mai puţin ascultă Ekho Moscvî şi citesc New Times sau Novaia Gazeta, din păcate. Influenţa mediilor mai libere, să zicem aşa, cât de puţine ar fi acestea, nu este atât de mare. Da, în ultimul timp, noi putem vorbi despre influenţa internetului şi acelaşi Navalinîi, investigaţiile legate de companiile de stat, de Gazprom, etc., el le făcea pe blog, dar despre o influenţa în toată ţară noi nu putem vorbi. Asta era ca o picătură într-o mare întreagă. De aceea, despre pregătirea oamenilor de rând faţă de această maturizare e prea greu de vorbit şi prea devreme. Eu cred că aici putem să facem foarte multe paralele cu Republica Moldova. Da, avem anumite mass-media libere, da, putem vorbi la Europa Liberă în fiecare zi despre ceea ce ne doare, dar asta deloc nu înseamnă că toate televiziunile sau toată presa va vorbi despre acelaşi lucru, şi fiecare cetăţean de rând va avea acces la această informaţie.

Europa Liberă: Sunt mii de gastarbeiteri moldoveni în Rusia, cred că o majoritate a exportului moldovenesc de mână de muncă …. Ce stare de spirit, ce dispoziţii, convingeri politice pot importa ei când revin acasă? Este acesta un fenomen care merită luat în consideraţie?

Natalia Morari: Eu aş spune că ei ar putea exporta un fenomen destul de trist. Pentru că eu îmi aduc aminte cum de patru-cinci ori pe an călătoream, veneam acasă cu trenul pe atunci când învăţam la Moscova, stăteam de vorbă cu gastarbeiterii moldoveni şi de cele mai dese ori auzeam ceva de genul: iată, am avea nevoie şi noi de un om de genul lui Putin, ar trebui să fie cineva cu mână de fier, pentru că altfel nu poate fi făcută ordine în ţara aceasta. Eu nu vreau să spun că toţi gastarbeiterii noştri care merg să muncească la Moscova, la Soci, la Sankt Petersburg nu au acces la informaţie şi chiar nu-şi dau seama ce se întâmplă cu adevărat în Federaţia Rusă, dar ei cred că ei duc un aşa mod de viaţă că nu ar trebui să punem pe umerii lor şi obligaţiunea de a fi neapărat la curent ce de fapt se întâmplă cu dosarul lui Navalinîi, sunt sau nu fabricate dosarele 6 mai şi Bolotnaia Plosciadi. Aici nu ar trebui să cerem de la ei să fie la curent cu toate nedreptăţile. Nu e cazul Europei, când moldovenii venind de acolo cunosc ce înseamnă a comunica cu un poliţist care te recunoaşte când te întorci în ţară.

Europa Liberă: Nu le cere nimeni nimic, dar ei oricum respiră o atmosferă, ca să spunem aşa… Rusia, de altfel, este prezentă în Republica Moldova în diferite chipuri – şi benefic, potrivit unora, odios – potrivit altora… Senzaţia ta care este: în ce măsură temperaturile politice din acea ţară - 140 de milioane populaţie, putere nucleară şi membru al Consiliului de securitate, furnizor monopolist de gaze, dar cu export foarte redus de democraţie - influenţează starea vremii politice de aici?

Natalia Morari: Sigur că influenţează. Deloc nu înseamnă că cei de la Kremlin zilnic stau şi se gândesc cum să influenţeze lucrurile din Republica Moldova, dar orice ar face ei, aceasta imediat îşi face efectul aici. Şi de exemplu faptul că în Federaţia Rusă mai recent este promovată ideea de a reconstrui aşa-numitul fost URSS, care mai curând se numeşte Uniunea Euro-Asiatică, asta ne încurcă într-un fel în vectorul nostru extern. Pentru că dacă Federaţia Rusă ar declara deschis că ei ar dori să facă parte din familia europeană, atunci nici nu ar trebui să alegem între vectorul estic şi vestic. Eu cred că ei ne influenţează în primul rând prin faptul că, iată, recent au fost publicate datele despre câţi moldoveni sunt plecaţi la muncă în Federaţia Rusă, peste 500 de mii, sumele trimise de acolo anual bat toate recordurile… aşa că în primul rând aşa suntem influenţaţi. Eu cred că nici nu trebuie să exagerăm aici, să încercăm să scăpăm cu orice preţ de această influenţă. Pentru că nu avem cum. Eu cred că trebuie să ne gândim mai des la rezolvarea conflictului transnistrean, unde fără Rusia nu avem cum face acest lucru şi să mergem întotdeauna în conflict permanent, fără ca să rezolvăm această problemă, ar fi un pic naiv, cred. Ne influenţează mai degrabă negativ, pentru că nu e Europa, unde valorile democratice au o istorie de sute de ani. Sigur că ne influenţează negativ, dar ce să facem? Putem cumva schimba harta Europei?

Europa Liberă: Cancelarul german Angela Merkel a fost, se pare, ignorată atunci când, recent, la Hanovra, i-a cerut preşedintelui rus să dea o şansă organizaţiilor neguvernamentale pe care autorităţile le intimidează tot mai energic cu controale de tot felul, înregistrări ca agenţi străini… În aceste condiţii, ce mai este de făcut?

Natalia Morari: Nu mai e de făcut nimic. Doar puterea trebuie să fie schimbată.

Europa Liberă: Dar poate societatea civilă locală, atât cât este în Rusia, sau populaţia să ia o atitudine relevantă şi eficientă, printr-un gest mai energic de revoltă poate?

Europa Liberă: Ce ar putea să facă societatea civilă în condiţiile în care în ultimul timp este pornită o campanie agresivă împotriva ONG-urilor, care nu că şi-ar fi declarat vreodată politica anti-Putin, dar pur şi simplu au fost ONG-uri incomode. Conturile sunt blocate, ONG-urile sunt declarate oficial, deschis, agenţi străini, este dusă o campanie mediatică de manipulare împotriva acestor ONG-uri. Ce mai pot face ei? Şi eu nu cred că trebuie să ne mire că este ignorată Angela Merkel, sau Hillary Clinton, care şi ea a vorbit despre aceste probleme. Toţi oamenii aceştia vor fi ignoraţi, atâta timp cât petrolul rusesc este cumpărat cu preţul cu care este cumpărat şi gazul rusesc este cumpărat cu preţul cu care este cumpărat. Atâta timp cât Rusia poate dicta aceste preţuri şi Europa are nevoie de gazul rusesc, şi nu doar Europa, dar şi China, Rusia poate să ignore ceea ce crede Europa. Trist, dar adevărat.