Momentul tragic al alipirii Basarabiei la Uniunea Sovietică sau momentul eliberării ei de sub ocupția românească?
Frumuseţea istoriei rezidă în ambiguitatea ei. Orice eveniment poate fi analizat din nenumărate unghiuri. Când însă istoricii sau laicii încearcă să definească un moment istoric, să-l eticheteze, controversa este programată. Iar dacă această etichetare are loc şi pe fundalul unei perpetue campanii electorale, atunci controversa devine război. Ce este 28 iunie 1940 pentru Republica Moldova? Momentul tragic al alipirii Basarabiei la Uniunea Sovietică sau momentul eliberării de sub ocupția românească? La Chisinău vineri ziua a fost marcată exact pe acest ton disonant, ne spune Tamara Grejdeanu.
Manifestaţiile au început cu depuneri de flori la Piatra Comemorativă din Piaţa Marii Adunări Naţionale, unde s-au adunat mai mulţi vârstnici dar şi tineri. Tamara Purice îşi aminteşte de mărturisirile bunicii sale, care a fost luată de-acasă şi deportată în miez de noapte. Profesoara spune că acesta zi are o interpretare dublă pentru că, cei care nu au avut ocazia să asculte istorii trăite, au cunoscut o variantă eronată a evenimentelor chiar şi în cărţile de istorie:
„Mă cutremură fiorii când îmi amintesc acele zile negre a Basarabiei române. Mă doare sufletul grozav. Şi vreau să vă spun că unii nu înţeleg lucrurile fiindcă nu toţi au fost din gospodari, nu înţeleg ce înseamnă lucru acesta astăzi, că ei nu ţin minte că în neamul lor să fi fost cineva. În general să ştiţi că cel mai mult a suferit intelectualitatea.”
La depunerile de flori a participat şi un grup de membri şi simpatizanţi ai partidului liberal, în frunte cu Mihai Ghimpu. Liderul partidului spune că au venit să condamne răpirea Basarabiei şi Nordului Bocovinei de sovietici:
„Este o zi de doliu, venim în fiecare an aici, la această piatră, unde sper totuşi că va fi ridicat un monument în memoria victimelor regimului comunist de ocupaţie, nu avem dreptul să trecem pe lângă suferinţa unui om dar suferinţa unui popor cu atât mai mult. Fiecare dintre noi trebuie să conştientizeze că putem avea viitor doar dacă suntem liberi.”
Cu acelaşi mesaj, zi de doliu pentru Basarabia, Partidul Naţional Liberal şi Consiliul unirii a organizat un marş pentru a comemora cotropirea de atunci şi pentru a semnala că Republica Moldova încă nu a scăpat de invazia sovietică, spune Constantin Codreanu de la Consiliul Unirii. La părerea sa, cel mai grav este faptul că societatea moldovenească rămâne a fi divizată după criteriul identitar şi al adevărului istoric:
„Există un haos identitar în ceea ce priveşte originea şi direcţia noastră ca popor, vorbim de poporul român de dincoace de Prut. Sunt urmări ale unei manipulări care a durat decenii, sunt creiere spălate. Această manipulare durează şi acum, dată fiind invazia de mass-media rusească din Republica Moldova, plus că şi cei de la putere, marea lor majoritate, continuă să promoveze aceste valori, false de fapt.”
Vladimir Mutoi, pe care l-am întâlnit la marş spune că anul 1940 ne aminteşte despre o filă tristă din istoria Basarabiei, a cărei populaţie a fost rusificată, a îndurat foame şi a fost lipsită de identitate. Regretul său, împărtăşi de zeci de persoane care au mărşăluit de-a lungul bulevardului Stefan cel Mare, este că mai sunt încă trupe ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova:
„Cu armata rusă pe teritoriul Moldovei cum putem considera că am scăpat de ocupaţie. Noi suntem permanent ocupaţi din 1812, aşa că noi de ocupaţie nu am scăpat. Important este ca să ştie toţi, şi toţi să aibă atitudine, şi atunci ar fi mai uşor de descurcat cu adevărul istoric.”
Membrii Partidului comuniştilor împreună cu simpatizanţii lor au anunţat că vor marca această zi, doar că ei vor sărbători 73 de ani de la ,,eliberarea Moldovei de sub ocupaţia română”.
Analistul politic, Anatol Ţăranu spune că atunci când sunt comemorate momente controversate ale istoriei, politicienii sunt conştienţi şi transmit mesaje bine gândite anume electoratului său:
Este absolut evident că orice acţiune, îndeosebi care se referă la momentele vulnerabile, momentele cheie ale istoriei naţionale, dintotdeauna au o încărcătură politică. Îndeosebi acei care sunt angajaţi pe linie de partid, trimit mesaje spre segmentul lor electoral, este absolut evident.”
Datele istoricilor arată că în timpul celor două perioade de ocupaţie sovietică, după1940 şi 1944, au fost înregistrate pierderi umane de peste un milion jumătate de persoane din ţinutul Basarabiei.