Reacţii internaţionale la dezvăluirile privind programele americane de urmărire globală şi informaţiile cum că Statele Unite şi-au spionat partenerii europeni.
Soarta lui Eduard Snowden, colaboratorul Agenţiei Naţionale de Securitate din Statele Unite, ar urma să fie decisă cumva, prin negocieri, de FBI-ul american şi contra-partenerii ruşi de la FSB, a declarat Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului prezidenţial pentru Securitate din Rusia:
„Desigur, preşedinţii Vladimir Putin şi Barack Obama nu au o soluţie la îndemână în acest moment, de aceea şefii serviciilor de informaţii vor fi în contact permanent.”
Vladimir Putin
Preşedintele Vladimir Putin a făcut şi el astăzi primele declaraţii legate de cazul Snowden. După ce a asigurat că acesta nu lucrează pentru sau cu serviciile ruseşti de informaţii, Putin a declarat că „dacă vrea să rămână în Rusia, trebuie să nu mai acţioneze împotriva intereselor partenerilor noştri americani. Şi asta o spun eu, oricât de ciudat ar părea”, a mai declarat Putin la Moscova, la o conferinţă de presă legată de summit-ul statelor exportatoare de gaze.Snowden se află acum blocat de mai bine de o săptămână în zona de tranzit a unui aeroport rusesc, fără paşaport american, care i-a fost anulat.
Snowden este la baza informaţiilor despre vastul program american de interceptare a comunicaţiilor electronice în lume. Iar valul de dezvăluiri nu se sfârşeşte.
Aşa că, astăzi, săptămânalul german Der Spiegel a dezvăluit că reprezentanţa Uniunii Europene la New York, dar şi birourile de la Bruxelles erau spionate de Agenţia Naţională de Securitate din Statele Unite. Iar cotidianul britanic Guardian, cel care a publicat şi primele dezvăluiri făcute de Snowden, a dezvăluit că multe ţări aliate ale Americii au fost ţinta programului de interceptare a comunicaţiilor, între care Germania şi Franţa.
Preşedintele francez François Hollande a cerut ca programul să fie sistat imediat. La fel însă şi orice negocieri cu Statele Unite, până Franţa şi Uniunea Europeană primesc asigurări că nu mai sunt spionate.
Acţiune împotriva programelor de urmărire americane, la Kiev
Recent, la summitul G8 din Irlanda de Nord se anunţase lansarea negocierilor între America şi Uniunea Europeană privind crearea unui spaţiu de liber schimb, care ar fi cel mai mare din lume.La Berlin, unde preşedintele Obama a fost cu numai două săptămâni în urmă, reacţia a fost ceva mai timidă. Purtătorul de cuvânt al cancelarei Angela Merkel a declarat că trebuie verificate informaţiile, dar că situaţia este „inacceptabilă”, dacă se dovedesc reale.
Ce l-a supărat cel mai tare pe liderul liberalilor germani, partener în coaliţia de guvernare, este că Marea Britanie nu ar fi fost spionată de americani. Philipp Roesler crede că britanicii, în calitate de vecini şi parteneri în Uniunea Europeană, ar trebuie să se explice.