Ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a acceptat aşa numita „agendă pozitivă” pusa pe masa de Serghiei Lavrov, din care s-ar putea să nu facă parte şi priorităţile României.
Premierul Moldovei face în această seară o vizită la Bucureşti, în care urmează să discute de omologul său din Romania, social democratul Victor Ponta. Vizita nu a fost anunţată anterior şi ea are loc după vizita şefei diplomaţiei europene, Catherine Ashton, la Chisinau, în timpul vizitei la Moscova a şefului diplomaţiei Bucureştiului şi înainte de vizita la Chişinău a preşedintelui de la Bucureşti, Traian Băsescu. Despre declaraţiile oficialului roman la Moscova, mai multe de la Sabina Fati:
Cinci mesaje i-a transmis ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, omologului sau român, Titus Corlatean, dupa intilnirea pe care au avut-o la Moscova.
1) necesitatea aplicarii unei „agende pozitive” in relatiile romano-ruse, ceea ce inseamna ca cele doua parti au cazut de acord cel putin asupra limbajului si simbolisticii discursurilor oficiale.
2) relatiile bilaterale nu vor mai sta de-acum inainte sub zodia spontaneitatii, ci se vor circumscrie Planului de consultari la nivel de institutii diplomatice pe 2013-2014, document adoptat astazi de cei doi ministri de Externe.
3) Rusia este interesata de ceea ce se intimpla in Balcani, iar Bucurestiul si Moscova „au abordari apropiate cu privire la situatia din regiune”, dupa cum a explicat Serghei Lavrov, vorbind despre „stabilizarea pe termen lung” a Balcanilor si despre „cooperari multilaterale intre tarile balcanice”. Altfel spus, acest spatiu nu ar trebui sa fie doar la dispozitia Occidentului, fiindca este o zona de interes strategic pentru Rusia.
4) Moscova sprijina „integritatea teritoriala a Republicii Moldova”, declara ministrul rus de Externe, desi nu demult vicepremierul Dimitri Rogozin ajunsese la concluzia ca „reintegrarea” tarii ar fi „un scenariu ireal”. Sefii celor doua diplomatii, romana si rusa, nu au discutat despre prezenta militarilor rusi pe teritoriul Transnistriei, teritoriu care apartine Moldovei si nici despre cele 21 de mii de tone de armament rus aflat in aceata enclava. Poate sunt teme prea fierbinti pentru aceasta perioada in care Rusia insista pentru o noua deschidere bilaterala, dar in acelasi timp absenta acestor subiecte de pe agenda comuna ar putea fi semnul ca Moscova isi protejeaza „vecinatatea apropiata” de ingerinte „externe”. Totusi, Serghei Lavrov a fost de acord cu Titus Corlatean ca „viitorul Republicii Moldova ar trebui decis prin libera alegere de poporul moldovean”. Seful diplomatiei de la Bucuresti a subliniat ca Romania va respecta decizia Chisinaului in acest sens, oricare ar fi ea, in vreme ce omologul sau rus s-a abtinut de la alte comentarii.
5) nemultumirile Moscovei cu privire la amplasarea scutului american antiracheta pe teritoriul Romaniei vor fi rezolvate prin negocierile Rusiei cu NATO sau cel putin asa a lasat sa se inteleaga Serghei Lavrov, stergind astfel in mod simbolic una dintre piedicile care au provocat disensiuni intre cele doua parti. Lucrurile nu sint insa nici pe departe rezolvate, iar intr-un interviu aparut astazi pe site-ul oficiosului Vocea Rusiei, Igor Korotcenko, un analist politico-militar, care reprezinta punctul de vedere al puterii moscovite, explica de ce problema scutului antiracheta a fost eliminata deocamdata de pe agenda romano-rusa. Practic, fostul colonel de armata considera ca opinia publica ar trebui sa afle despre efectele pe care le-ar produce scutul antiracheta asupra romanilor. O veche tehnica propagandistica din perioada razboiului rece este refolosita pe aceasta cale fiindca romanilor li se spune in cuvinte dure si chiar ofensatoare ca daca vor ramine nepasatori vor fi „luati la tinta”, iar raspunsul Rusiei va fi „clar si destul de puternic”.
Asadar, ministrul român de externe, Titus Corlaţean, a acceptat asa numita „agenda pozitiva” pusa pe masa de Serghiei Lavrov, din care s-ar putea sa nu faca parte si prioritatile Romaniei, fiindca altfel seful diplomatiei romane nu ar fi ezitat sa vorbeasca despre un atare succes.
Cinci mesaje i-a transmis ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, omologului sau român, Titus Corlatean, dupa intilnirea pe care au avut-o la Moscova.
1) necesitatea aplicarii unei „agende pozitive” in relatiile romano-ruse, ceea ce inseamna ca cele doua parti au cazut de acord cel putin asupra limbajului si simbolisticii discursurilor oficiale.
2) relatiile bilaterale nu vor mai sta de-acum inainte sub zodia spontaneitatii, ci se vor circumscrie Planului de consultari la nivel de institutii diplomatice pe 2013-2014, document adoptat astazi de cei doi ministri de Externe.
3) Rusia este interesata de ceea ce se intimpla in Balcani, iar Bucurestiul si Moscova „au abordari apropiate cu privire la situatia din regiune”, dupa cum a explicat Serghei Lavrov, vorbind despre „stabilizarea pe termen lung” a Balcanilor si despre „cooperari multilaterale intre tarile balcanice”. Altfel spus, acest spatiu nu ar trebui sa fie doar la dispozitia Occidentului, fiindca este o zona de interes strategic pentru Rusia.
4) Moscova sprijina „integritatea teritoriala a Republicii Moldova”, declara ministrul rus de Externe, desi nu demult vicepremierul Dimitri Rogozin ajunsese la concluzia ca „reintegrarea” tarii ar fi „un scenariu ireal”. Sefii celor doua diplomatii, romana si rusa, nu au discutat despre prezenta militarilor rusi pe teritoriul Transnistriei, teritoriu care apartine Moldovei si nici despre cele 21 de mii de tone de armament rus aflat in aceata enclava. Poate sunt teme prea fierbinti pentru aceasta perioada in care Rusia insista pentru o noua deschidere bilaterala, dar in acelasi timp absenta acestor subiecte de pe agenda comuna ar putea fi semnul ca Moscova isi protejeaza „vecinatatea apropiata” de ingerinte „externe”. Totusi, Serghei Lavrov a fost de acord cu Titus Corlatean ca „viitorul Republicii Moldova ar trebui decis prin libera alegere de poporul moldovean”. Seful diplomatiei de la Bucuresti a subliniat ca Romania va respecta decizia Chisinaului in acest sens, oricare ar fi ea, in vreme ce omologul sau rus s-a abtinut de la alte comentarii.
5) nemultumirile Moscovei cu privire la amplasarea scutului american antiracheta pe teritoriul Romaniei vor fi rezolvate prin negocierile Rusiei cu NATO sau cel putin asa a lasat sa se inteleaga Serghei Lavrov, stergind astfel in mod simbolic una dintre piedicile care au provocat disensiuni intre cele doua parti. Lucrurile nu sint insa nici pe departe rezolvate, iar intr-un interviu aparut astazi pe site-ul oficiosului Vocea Rusiei, Igor Korotcenko, un analist politico-militar, care reprezinta punctul de vedere al puterii moscovite, explica de ce problema scutului antiracheta a fost eliminata deocamdata de pe agenda romano-rusa. Practic, fostul colonel de armata considera ca opinia publica ar trebui sa afle despre efectele pe care le-ar produce scutul antiracheta asupra romanilor. O veche tehnica propagandistica din perioada razboiului rece este refolosita pe aceasta cale fiindca romanilor li se spune in cuvinte dure si chiar ofensatoare ca daca vor ramine nepasatori vor fi „luati la tinta”, iar raspunsul Rusiei va fi „clar si destul de puternic”.
Asadar, ministrul român de externe, Titus Corlaţean, a acceptat asa numita „agenda pozitiva” pusa pe masa de Serghiei Lavrov, din care s-ar putea sa nu faca parte si prioritatile Romaniei, fiindca altfel seful diplomatiei romane nu ar fi ezitat sa vorbeasca despre un atare succes.