Eugen Carpov: „Să facem tot posibilul ca râul Nistru să nu mai fie linia de dezbinare”

Canion nistrean

Vicepremierul pentru reintegrare al Republicii Moldova în dialog cu Valentina Ursu despre rezultatele negocierilor în format 5+2 de la Viena.

La Viena a avut loc o nouă rundă de negocieri în format 5+2 privind soluţionarea conflictului transnistrean. Şi din nou s-a pus problema dacă aspectele politice legate de viitorul statut al Transnistriei vor fi cel puţin atinse. La Viena s-a aflat şi corespondenta Europei Libere Valentina Ursu, care a stat de vorbă cu prim vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov.

Your browser doesn’t support HTML5

Interviu cu Eugen Carpov


Europa Liberă: Cele mai dificile teme sunt foarte greu de discutat şi în acest format „5+2”, iar progresele desigur se mai lasă aşteptate. La reuniunea de la Viena a fost semnat Protocolul privind interacţiunea în domeniul ecologic, dar pentru a face un bilanţ al acestor discuţii purtate pe parcursul a două zile în capitala Austriei vorbim la microfonul Europei Libere cu vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov. Dle Carpov, atmosfera în care au decurs aceste discuţii e cea pe care aţi aşteptat-o la această reuniune?

Eugen Carpov: „Trebuie să menţionez din start că de fiecare dată mă aştept la o atmosferă care să corespundă într-adevăr aşteptărilor atât ale Chişinăului cât şi ale Tiraspolului, dar şi ale partenerilor noştri internaţionali. Adică: să fim constructivi, să fim orientaţi spre un rezultat, să fim corecţi, să pornim pe calea unui compromis rezonabil, în limitele pe care putem să le permitem. Evident că fiecare rundă îşi are specificul său, pot să spun că am avut la Viena o rundă plină, plină prin faptul că agenda preliminară pe care ne-a propus-o preşedinţia ucraineană la OSCE a inclus practic toate subiectele care au constituit obiectul discuţiei noastre anterioare şi am avut timp suficient pentru ca să trecem peste aceste subiecte, să avem un schimb serios de opinii, astfel ca să vedem unde putem să obţinem un rezultat şi unde e nevoie să întreprindem acţiuni care să ne ajute.”

Europa Liberă: Dle Eugen Carpov, în cadrul acestei runde de negocieri de aici, de la Viena, preşedinţia ucraineană a anunţat ca subiect prioritar de discuţie problema libertăţii de circulaţie între cele două maluri ale Nistrului. Se mişcă carul din loc când vorbim despre acest subiect destul de sensibil?

Eugen Carpov

Eugen Carpov: „Este un subiect prioritar nu doar pentru preşedinţia de astăzi a OSCE şi anul trecut am discutat despre libertatea circulaţiei foarte mult pe timpul preşedinţiei irlandeze, dar este o prioritate în primul rând pentru cetăţenii locuitori în Republica Moldova, indiferent de malul Nistrului pe care se află. Noi am continuat discuţiile, trebuie să menţionez că au apărut anumite nuanţe care reprezintă aspecte îngrijorătoare. Tiraspolul a reacţionat, din punctul nostru de vedere, exagerat la iniţiativa convenită cu Uniunea Europeană de a introduce posturile de control migraţional - o iniţiativă absolut normală care nu are interes să vină împotriva unor grupuri de cetăţeni, locuitori ai teritoriului Republicii Moldova. Este o iniţiativă care îşi are scopul pentru a controla fluxurile migraţionale care trec prin teritoriul Republicii Moldova şi se referă exclusiv la cetăţenii care vin din afara frontierelor oficial recunoscute ale statului nostru, adică de pe teritoriul ucrainean şi alte teritorii conexe. Am prezentat toate informaţiile necesare, Chişinăul manifestă totala deschidere pentru ca asemenea informaţii să fie prezentate tuturor partenerilor interesaţi şi sperăm foarte mult că aceste informaţii nu vor mai fi utilizate speculativ pentru a acoperi alte acţiuni care se întreprind în acelaşi timp. Aici evident că delegaţia de la Chişinău a pus problema adoptării unor acte pe care le considerăm neprieteneşti şi, în primul rând, este vorba despre legea despre aşa numita frontieră a Transnistriei. Au existat reacţii oficiale din partea preşedinţiei OSCE, a Uniunii Europene, a SUA, care condamnă asemenea acţiuni unilaterale şi cu atât mai mult că aceste documente adoptate în stânga Nistrului conţin prevederi care, în cazul aplicării, ar avea consecinţe foarte grave şi imprevizibile pentru securitatea din regiune şi nu doar a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Din acest punct de vedere, dle Carpov, putem spune că asemeni ultimii runde de negocieri în formatul „5+2” de la Odessa, şi aceasta de la Viena s-a încheiat fără rezultate notabile?

Eugen Carpov: „Avem un rezultat, e o decizie protocolară pe care am semnat-o la nivelul Chişinău-Tiraspol între reprezentanţii politici în procesul de negocieri. E un document scurt, dar care vine cu recomandări pentru grupul de lucru pe probleme ecologice şi agricultură, sprijinind finalizarea unui plan de acţiuni comune pentru domeniul ecologic şi protecţia ecosistemului râului Nistru. Vreau să spun că râul Nistru pentru noi are şi o semnificaţie simbolică pentru că după conflictul din 1992, de fapt, acest râu a devenit o linie care a separat malul drept de cel stâng. Acum trebuie să facem tot posibilul ca râul Nistru să nu mai fie linia de dezbinare, dar să încercăm, dacă nu putem pe alte sectoare, atunci de aici să începem un proces care să ne apropie, în continuare să fie un râu unde noi să putem să dezvoltăm proiecte împreună şi cu partenerii noştri din Tiraspol.”

Europa Liberă: Setul de acţiuni unilaterale ale autorităţilor de la Tiraspol pun cumva în pericol perspectiva apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană?

Eugen Carpov: „Eu nu aş pune problema sub acest unghi de vedere. Eu cred că autorităţile de la Chişinău trebuie să îşi continue programul de guvernare pe care noi împreună, mă refer la Coaliţia de guvernare, membrii guvernului, l-am aprobat şi cred că aceste procese trebuie să meargă în paralel - pe de o parte să realizăm reformele democratice care sunt necesare nu atât partenerilor europeni cât populaţiei din Republica Moldova şi pe de altă parte să conducem negocierile pentru reintegrarea ţării, având progres spre ambele direcţii. Dacă ne vom mişca în sens pozitiv şi pe o direcţie şi pe alta, cu siguranţă vom avea un sprijin, inclusiv din partea partenerilor europeni, pe ambele probleme.”

Europa Liberă: Următoarea rundă de negocieri în formatul „5+2” este preconizată să aibă loc la Bruxelles, în data de 3 octombrie. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Radio Europa Liberă, ambasadoarea Jennifer Brush, şefa misiunii OSCE la Chişinău, a spus că ar fi bine ca până atunci premierul Iurie Leancă să aibă o întrevedere cu liderul administraţiei de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk. Dle Carpov, ce ar putea să discute cei doi interlocutori?

Eugen Carpov: „Noi am declarat interesul şi faptul că suntem gata să lucrăm pentru pregătirea unei întâlniri la care v-aţi referit. În primul rând considerăm că întâlnirea ar fi importantă pentru stabilirea unui contact între aceste două persoane care nu au mai discutat anterior. Doi, sigur că un subiect pentru agenda respectivă ar fi discutarea situaţiei în care ne aflăm astăzi, în mod special situaţia din zona de securitate unde există acţiuni unilaterale, unde există tensiune, unde există blocaje în activitatea mecanismelor de pacificare cum este şi Comisia Unificată de Control, şi evident că principalul instrument pe care îl avem la dispoziţie este dialogul. Pentru dialog sunt necesare întâlniri. În plus, la aceste discuţii suntem gata să vedem care ar fi eventualele documente care ar putea fi semnate, cel puţin o declaraţie prin care cei doi vor exprima punctul de vedere asupra proceselor care se întâmplă, cu siguranţă va ajuta şi negociatorilor în formatul „5+2”, dar şi responsabililor din grupurile de lucru din delegaţia Republicii Moldova şi celor din stânga Nistrului la Comisia Unificată de Control, pentru a arăta o voinţă politică în vederea neagravării în continuare a situaţiei, soluţionării oricăror situaţii dificile prin dialog, prin mijloace paşnice, fără acţiuni unilaterale.”