Reprezentanţii romilor spun că integrarea romilor în societate cu certitudine este un drum cu două sensuri, iar beneficiile bunei convieţuiri ar fi recompensa cea mai de preţ pentru toţi drumeţii.
În Republica Moldova vor activa aproape 50 de mediatori comunitari în localitățile cu o populație romă mai mare de 150 de persoane. Autoritățile de la Ministerul Muncii, care au prezentat astăzi proiectul de extindere a acestei instituții, deja testate în ultimii ani, au spus că el derivă și din angajamentele internaționale ale Republicii Moldova. Detalii are Tamara Grejdeanu.
Pentru a fi de ajutor populaţiei de etnie romă, mediatorii comunitari trebuie să le cunoască tradiţiile şi cutumele, ori tocmai anume obiceiurile specifice îngreunează comunicarea cu autorităţile locale, spune Rodelia Vasilcov, viceprimar al oraşului Edineţ. Ea crede că după ce mediatorii vor fi instruiţi şi vor avea cunoştinţe despre toată gama de servicii sociale disponibile, autorităţile vor avea o punte de înţelegere cu romii. Deseori aceştia, pentru că nu sunt informaţi, ratează ajutorul social sau asistenta medicilor de familie:
Europa Liberă: Anume de asta ar fi nevoie şi de un mediator comunitar în localitate?
Rodelia Vasilcov: „Exact, poate e întârziat, dar sperăm să ia foc această întrebare. Mediatorul comunitar va fi persoana care direct va comunica, chiar şi în limba lor vorbită, a romilor. Le va explica persoanelor care nu cunosc carte, care nu au învăţat la şcoală, le va explica ca să fie pe înţelesul lor.”
În localităţile unde deja activează mediatori, practica a arătat că s-a mărit numărul copiilor care frecventează şcoala şi că romii îşi doresc să participe la viaţa comunităţii. Tratamentul preconceput faţă de etnia romă, spune Marin Alla, liderul Uniunii tinerilor romi, este manifestat nu doar de locuitorii satelor dar şi de autorităţile locale. El are certitudinea că prin intermediul mediatorilor se va cultiva respectul şi ideea de egalitate între romi şi populaţia majoritară:
Una din problemele stringente ale comunităţii rome este eliberarea actelor de identitate pentru copii. În lipsă de acte, mulţi minori nu sunt înscrişi la şcoală, iar familiile lor nu au cum sa obţină ajutor social şi medical. Mediatorii ar urma să îi ajute să-şi certifice identitatea şi să le explice nevoia incluziunii sociale.
Din 2009, Elena Rădiţă este mediator comunitar în satul Mihăileni. Ea spune că, de multe ori, nici romii cu acte în regulă nu reuşesc să-şi apere drepturile, întrucât rezistenţa vine, mai ales, din partea asistenţilor sociali:
Elena Rădiţă: „Mulţi romi se adresează la asistenţa socială, dar din păcate întotdeauna primesc refuz sau li se pune o piedică, că uite ai televizor, îi impune să îşi declare venitul de o sumă mai mare, ca să nu beneficieze şi să declare că soţul este plecat peste hotare. Să vă spun că, cu insistenţa mea, am mai ajutat romi. Dar aşa, erau romi care erau lăsaţi, nici nu erau chemaţi ca să le facă un ajutor social, sunt persoane care au rămas singure, copiii sunt împrăştiaţi peste tot.”
Majoritatea primarilor din satele populate de romi şi-au asumat angajamentul că vor sprijini mediatorii şi vor lucra cot la cot cu ei pentru a îmbunătăţi nivelul de trai al romilor. Deocamdată, în acţiune sunt doar 15 mediatori comunitari, iar în următorii doi ani ar urma să fie angajaţi încă 43.
Reprezentanţii romilor spun că integrarea romilor în societate cu certitudine este un drum cu două sensuri, iar beneficiile bunei convieţuiri ar fi recompensa cea mai de preţ pentru toţi drumeţii.
Pentru a fi de ajutor populaţiei de etnie romă, mediatorii comunitari trebuie să le cunoască tradiţiile şi cutumele, ori tocmai anume obiceiurile specifice îngreunează comunicarea cu autorităţile locale, spune Rodelia Vasilcov, viceprimar al oraşului Edineţ. Ea crede că după ce mediatorii vor fi instruiţi şi vor avea cunoştinţe despre toată gama de servicii sociale disponibile, autorităţile vor avea o punte de înţelegere cu romii. Deseori aceştia, pentru că nu sunt informaţi, ratează ajutorul social sau asistenta medicilor de familie:
Rodelia Vasilcov
Rodelia Vasilcov: „De mult timp, la Edineţ, domnul primar a încercat să facă o adunare generală, anume a romilor, unde să vină cineva de la conducerea lor. Să le explice după obiceiul lor, care sunt obligaţiunile lor, care sunt drepturile lor şi cum am putea mai uşor să conlucrăm cu ei.”Europa Liberă: Anume de asta ar fi nevoie şi de un mediator comunitar în localitate?
Rodelia Vasilcov: „Exact, poate e întârziat, dar sperăm să ia foc această întrebare. Mediatorul comunitar va fi persoana care direct va comunica, chiar şi în limba lor vorbită, a romilor. Le va explica persoanelor care nu cunosc carte, care nu au învăţat la şcoală, le va explica ca să fie pe înţelesul lor.”
În localităţile unde deja activează mediatori, practica a arătat că s-a mărit numărul copiilor care frecventează şcoala şi că romii îşi doresc să participe la viaţa comunităţii. Tratamentul preconceput faţă de etnia romă, spune Marin Alla, liderul Uniunii tinerilor romi, este manifestat nu doar de locuitorii satelor dar şi de autorităţile locale. El are certitudinea că prin intermediul mediatorilor se va cultiva respectul şi ideea de egalitate între romi şi populaţia majoritară:
Marin Alla
Marin Alla: „Nu vin în comunitatea romă, nu vor să discute cu romii, au prejudecăţi. Prestatorii de servicii duc o luptă uneori cu comunitatea romă. Am avut cazuri când i-am spus persoanei că are dreptul să se adreseze la medicul de familie şi poate accesa servicii gratuite. Persoanele când au început să meargă la medicul de familie, oamenii de acolo din comunitate au stopat accesul acestor persoane. Şi aici mediatorul va media acest conflict, va încerca să explice populaţiei majoritare, că etnia romă din Republica Moldova nu este un venetic.”Una din problemele stringente ale comunităţii rome este eliberarea actelor de identitate pentru copii. În lipsă de acte, mulţi minori nu sunt înscrişi la şcoală, iar familiile lor nu au cum sa obţină ajutor social şi medical. Mediatorii ar urma să îi ajute să-şi certifice identitatea şi să le explice nevoia incluziunii sociale.
Din 2009, Elena Rădiţă este mediator comunitar în satul Mihăileni. Ea spune că, de multe ori, nici romii cu acte în regulă nu reuşesc să-şi apere drepturile, întrucât rezistenţa vine, mai ales, din partea asistenţilor sociali:
Elena Rădiţă: „Mulţi romi se adresează la asistenţa socială, dar din păcate întotdeauna primesc refuz sau li se pune o piedică, că uite ai televizor, îi impune să îşi declare venitul de o sumă mai mare, ca să nu beneficieze şi să declare că soţul este plecat peste hotare. Să vă spun că, cu insistenţa mea, am mai ajutat romi. Dar aşa, erau romi care erau lăsaţi, nici nu erau chemaţi ca să le facă un ajutor social, sunt persoane care au rămas singure, copiii sunt împrăştiaţi peste tot.”
Majoritatea primarilor din satele populate de romi şi-au asumat angajamentul că vor sprijini mediatorii şi vor lucra cot la cot cu ei pentru a îmbunătăţi nivelul de trai al romilor. Deocamdată, în acţiune sunt doar 15 mediatori comunitari, iar în următorii doi ani ar urma să fie angajaţi încă 43.
Reprezentanţii romilor spun că integrarea romilor în societate cu certitudine este un drum cu două sensuri, iar beneficiile bunei convieţuiri ar fi recompensa cea mai de preţ pentru toţi drumeţii.