Directorul de programe de la Institutul pentru Politici Publice şi expertul în problematica transnistreană, răspunde întrebărilor Valentinei Ursu.
Analistul politic si specialistul in problema transnistreana Oazu Nantoi explica de ce au aparut neintelegeri intre Chisinau si Tiraspol referitor la instalarea posturilor migrationale in zona de securitate de la Nistru.
Europa Liberă: De ce au apărut aceste divergenţe între Chişinău şi Tiraspol referitor la introducerea oficiilor de control a migraţiei în Zona de Securitate?
Oazu Nantoi: „E vorba nu de divergenţe dintre Chişinău şi Tiraspol, deoarece Tiraspolul este doar un instrument, o unealtă a Federaţiei Ruse. Şi este evident că Federaţia Rusă insistent promovează politica de pasportizare a locuitorilor din stânga Nistrului cu paşapoarte ruseşti. Inclusiv, contrar oricăror norme internaţionale, la Tirspol, de facto, este deschisă un fel de secţie consulară, unde locuitorilor din stânga Nistrului li se eliberează paşapoarte ruseşti biometrice. Federaţia Rusă este deranjată de perspectiva că aceşti locuitori de pe malul stâng, deplasându-se pe malul drept, vor fi fixaţi în calitate de cetăţeni străini care, în mod normal, trebuie să respecte nişte reguli şi anume: e vorba de permisul de reşedinţă pe care trebuie să îl aibă. Şi Federaţia Rusă nu doreşte ca acest segment al populaţiei din stânga Nistrului să se repeadă să obţină cetăţenie moldovenească, în special, ţinând cont de perspectiva promisă, anunţată, de liberalizare a regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. Acesta este un aspect, dar aici eu trebuie să fac o menţiune. Din câte se cunoaşte, conducerea Republicii Moldova a realizat un ciclu de consultări intense atât cu partenerii străini, precum şi în Comisia parlamentară, la guvern şi se caută o modalitate de funcţionare a acestor oficii teritoriale, care nu-i va deranja pe cetăţenii străini, ce locuiesc permanent în stânga Nistrului. Prin urmare, această isterie, această vâlvă care este susţinută, pe malul drept al Nistrului, în special, de partidul de opoziţie, face parte dintr-un scenariu de destabilizare a situaţiei politice în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Bine, dar deputatul comunist, Vasile Şova, cel care a fost negociator din partea Chişinăului, împreună cu fostul său omolog de la Tiraspol, Valeri Liţkai, au spus că aceste măsuri ar putea să pună în pericol eforturile de reglementare a problemei transnistrene.
Oazu Nantoi
Oazu Nantoi: „Pe de o parte, cu tot respectul faţă de profesionalismul lui Vasile Şova, dar dumnealui, în cazul dat, vorbeşte în calitate de membru al Partidului Comuniştilor şi nu în calitate de persoană care cunoaşte mai multe lucruri în problema conflictului din raioanele de Est. Însăşi faptul că un oarecare Petrenco a declarat, la sesiunea APCE, cum că acordul de la Vilnius este echivalentul cârdăşiei de la Munchen din 1938 vorbeşte despre aceea că partidul, al cărui membru, spre regret, este Vasile Şova, în genere, a deraiat, deoarece, din spusele domnului Petrenco, rezultă că Uniunea Europeană este un fel de „Hitler colectiv”.Europa Liberă: Dar introducerea oficiilor de control îndepărtează sau nu şansa reglementării transnistrene?
Oazu Nantoi: „Al doilea moment: cine e Valeri Liţkai? Valeri Liţkai este o persoană care, fiind turnător la KGB, cu numele conspirativ de Oleg, a absolvit Universitatea Patrice Lumumba şi pe urmă a slujit la facultatea de pregătire a studenţilor veniţi din străinătate în Universitatea de Stat din Chişinău. Ulterior, în 1990, lui i s-a ordonat să plece la Tiraspol să consolideze acest regim anticonstituţional. Prin urmare, pentru mine, Valeri Liţkai este un criminal de stat şi faptul că noi discutăm opiniile lui Valeri Liţkai vorbeşte despre degradarea totală a noţiunii de stat aici, pe malul drept al Nistrului, nemaivorbind de demnitatea de cetăţean al Republicii Moldova. Aşa că această conferinţă de presă, pretinsă comună, a unui membru al Partidului Comuniştilor şi a unui agent rusesc care este Valeri Liţkai, face parte din acelaşi scenariu comun de destabilizare a situaţiei politice în Republica Moldova, în perspectiva summit-ului de la Vilnius. Eu sper că acest scenariu va eşua.”
Europa Liberă: Instalarea acestor puncte migraţioniste ar însemna că Republica Moldova se pregăteşte pentru a obţine regimul liberalizat de vize. Pe cât de mult contează securizarea frontierei cu Republica Moldova, inclusiv pe segmentul transnistrean din partea Ucrainei?
Oazu Nantoi: „Aici situaţia este următoarea. Da, opoziţia noastră lansează apeluri precum că Misiunea Uniunii Europene de asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina ar trebui să-şi asume inclusiv responsabilitatea de a controla fluxul de cetăţeni străini care vin pe teritoriul Republicii Moldova prin segmentul transnistrean. Însă aceasta este o aberaţie. EUBAM-ul, Misiunea aceasta, are un mandat strict definit şi nu se ocupă cu alte funcţii care sunt în afara acestui mandat.”
Europa Liberă: Dar Ucraina duce o evidenţă a fluxului de migranţi?
Oazu Nantoi: „Eu acuma vreau să spun că Ucraina, cu certitudine, duce evidenţa fluxului tuturor cetăţenilor, atât ai Republicii Moldova, precum şi ai Ucrainei şi ai oricărei altei ţări, care, deplasându-se pe teritoriul Ucrainei, vin spre frontiera moldo-ucraineană, inclusiv la porţiunea necontrolată de Republica Moldova şi acolo îi fixează pe aceşti cetăţeni. Însă eu nu cunosc ca conducerea Ucrainei să ofere această informaţie oficialităţilor din Republica Moldova. Care sunt motivele, eu nu ştiu, întrebarea trebuie să fie adresată, probabil, diplomaţilor ucraineni. Dacă acest flux de informaţii ar fi fost oferit de partea ucraineană, atunci, sigur că, necesitatea acestui control instaurat de Republica Moldova n-ar fi fost atât de stringentă. Dar aceasta este realitatea. Şi statul Republica Moldova este obligat să controleze fluxul cetăţenilor străini pe propriul teritoriu, dacă vrea să fie perceput drept stat-partener al Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Reprezentantul preşedinţiei ucrainene a OSCE, Andrei Deşiţa, a spus că introducerea acestor puncte de control ar fi unul dintre subiectele principale care ar putea să fie discutat la Bruxelles, în cadrul formatului de negocieri „5+2”. Credeţi că acolo va fi găsit compromisul?
Oazu Nantoi: „Eu nu cred că formatul „5+2” este un format care oferă soluţii. Este un format de control, de conservare a situaţiei. Şi unicul lucru, care se schimbă, sunt hainele demonstrate de doamna Ştanski în funcţie de anotimp şi de locul geografic unde au loc întrunirile. Formatul „5+2” contravine esenţei conflictului şi, din această cauză, este inutil să ne aşteptăm de la aceste întruniri la nişte rezultate pozitive pentru Republica Moldova. Nina Ştanski are ordinul de la Moscova de a spune „nu”, în orice situaţie. Prin urmare, e naiv şi inutil să ne aşteptăm la nişte compromisuri.”