Cum se citesc mesajele cu care a venit în Moldova vicepremierul rus Dmitri Rogozin

Șeful serviciului sanitar al Rusiei a spus că nu exclude interzicerea importurilor de vin din Moldova. Vorbind la o zi după ce vicepremierul rus Dmitri Rogozin a părut să sugereze că Moscova ar putea opri livrările de gaze, avertizarea de marți a lui Ghenadi Onișcenko, șeful Rospotrebnadzor, marchează o escaladare a unor avertismente anterioare.
Rogozin s-a aflat marți la Tiraspol, unde a inaugurat între altele şantierul unui spital finanţat de Moscova. Şi de unde a avertizat din nou Moldova asupra unui posibil preţ pe care l-ar putea plăti pentru încheierea acordului de asociere cu Uniunea Europeană:pierderea Transnistriei. Valentina Ursu a analizat aceste declaraţii, puţin diplomatice, cu Radu Vrabie de la Asociaţia pentru Politică Externă



Europa Liberă: Acest avertisment al emisarului rus, Dmitri Rogozin: „Aveţi grijă să nu îngheţaţi la iarnă!” cum ar trebui înţeles?

Radu Vrabie: „Probabil domnul Rogozin încearcă să explice ce înseamnă un parteneriat privilegiat cu Federaţia Rusă şi cum va fi schema de lucru cu Federaţia Rusă, în toate timpurile. Adică, dacă eşti destul de docil, poate vei primi ceva, iar dacă nu, ca în filmul cela sovietic: închidem gazul sau oricare alt instrument de presiune pe care îl are Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Chiar dacă Republica Moldova e un stat mic şi poate mai puţin contează pentru Federaţia Rusă, totuşi există nişte reguli în relaţii.

Radu Vrabie: „Este adevărat. Dar acesta este stilul pe care îl foloseşte Rogozi. Probabil, dânsul aceasta şi îşi doreşte: mesajul său să aibă un impact, ca lumea să fie panicată.”

Europa Liberă: Mesajul cu care a venit domnia sa la Chişinău este cel pe care a vrut Kremlinul să îl transmită autorităţilor moldovene?

Radu Vrabie: „Rogozin, fiind parte din echipa executivă, din subordinea preşedintelui, nu prea are dreptul să vină cu mesaje din cont propriu. Este, probabil, improvizarea lui felul cum o spune. Însă cred că mesajul este acesta.”

Europa Liberă: La Chişinău a stat mai puţin decât la Tiraspol. Să fie şi acesta un semnal?

Radu Vrabie: „Aici intrăm într-o zonă mai largă de discuţii. Spre deosebire de celelalte vizite pe care le-a făcut domnul Rogozin în regiunea transnistreană, aceasta s-a făcut cu mai puţin tam-tam. Dacă înainte îl întâmpinau cu pâine, cu sare, era sărbătoare naţională, şi conducerea regiunii transnistrene îl întâmpina, acuma reacţia este un pic mai rezervată, mai ales, în lumina informaţiilor apărute precum că, în pofida dorinţei Moscovei, Transnistria a dat o sumă de bani pentru Abhazia. Gurile rele spun că Dmitri Rogozin a făcut lobby pentru o întâlnire la Soci, acum recent, când Şevciuk a fost la Ţhinvali să se întâlnească cu Putin la Soci, iar, în ultimul moment, Putin a refuzat. Ceea ce mă aduce pe mine la gândul că liderii de la Tiraspol au încercat un pic să se joace de-a independenţa. Iar vizita lui Rogozin, care, mai întâi, a fost anunţată la 2 septembrie, iar pe urmă s-a transferat pe 3 septembrie este un mesaj de a veni, de a face un pic de ordine, cred că: învăţaţi un pic de experienţă Igor Smirnov, când acela şi-a permis anumite acţiuni nu pe placul Rusiei. De data aceasta, cred că Rogozin şi Kremlinul încearcă să ţină Transnistria din scurt. Iar miza Tiraspolului este anul 2013, se apropie Vilniusul. Transnistria oricum va face parte din planul Rusiei pentru a încetini mersul Moldovei şi, probabil, s-a crezut că se poate de jucat un pic independent.”

Europa Liberă: Încă o frază pe care am reţinut-o: „Aveţi grijă, în drumul Moldovei spre UE, să nu pierdeţi regiunea transnistreană”.

Radu Vrabie: „Eu cred că sunt patru piloni pe care Federaţia Rusă îi va utiliza, în încercările sale de a încetini sau chiar de a opri trenul moldovenesc, cu toate vagoanele, spre Uniunea Europeană: Transnistria, presiuni până la un punct oarecare, probabil, poate până la recunoaşterea independenţei, ar fi una din soluţii. Doi ar fi războiul economic.”

Europa Liberă: Un embargo?

Radu Vrabie: „Un embargo. Trei ar fi gazul, iar patru ar fi migranţii moldoveni care lucrează în Federaţia Rusă. Sincer vorbind, nu cred că Rusia este acuma gata, pe dosarul transnistrean, să îşi permită recunoaşterea Transnistriei, dar în 2008 ei nu erau gata să recunoască Abhazia şi Osetia de Sud, aşa au fost circumstanţele. Războiul economic l-am trecut. Războiul gazelor l-am mai trecut. Deci primele trei: Transnistria, războiul economic şi războiul energetic sunt contraproductive chiar pentru Federaţia Rusă. În momentul în care Republica Moldova nu are o atitudine antirusească, nu are o atitudine războinică faţă de Transnistria, nu declară că
Rusia va fi duşmanul Republicii Moldova sau că este duşmanul Republicii Moldova, faptul că Republica Moldova declară că drumul ei este spre Europa nu înseamnă că este un drum anti-rus. Niciodată nu am auzit o declaraţie a unui lider politic care să acuze Rusia de ceva. Problema principală pe care o avem este cu migranţii, pentru care va avea efect imediat, un impact mare.”

Europa Liberă: Se zice că peste jumătate de milion de moldoveni s-ar afla la muncă în Rusia.

Radu Vrabie: „Indiferent cât ar fi, câteva mii de oameni care se vor reîntoarce, într-o manieră propagandistică, ar putea, în termen scurt, să fie crucial, să fie decisiv şi mai ales că anul viitor este unul electoral.”

Europa Liberă: Domnule Vrabie, care trebuie să fie reacţia autorităţilor de la Chişinău la aceste declaraţii pe care le fac exponenţii Kremlinului?

Radu Vrabie: „Probabil, una din metode pe care încearcă Chişinăul să le facă este de a nu atrage atenţia, de a nu intra într-un conflict deschis. Cu siguranţă că, pe fundalul unui scandal diplomatic, pe fundalul unor neînţelegeri, acţiunile Rusiei ar fi mai justificate, într-un fel. Pentru că orice stat, indiferent de puterea pe care o are, de mărimea pe care o are, încearcă să îşi justifice acţiunile. De aceea, probabil, Chişinăul a decis să ia o pauză până la Vilnius. Odată parafând Acordul de Asociere, va fi mai uşor. În principiu, tactica este corectă, mai ales, ţinând cont de trecutul lui Rogozin, care promitea marea şi sarea Rusiei, fiind reprezentant la NATO, însă problema e să nu ne prea complacem în acest scenariu şi să nu tăcem şi după Vilnius. Pentru că Republica Moldova, pe lângă faptul că semnează la Vilnius, trebuie să mai implementeze anumite lucruri, ceea ce se cere în Acordul de Asociere şi să le facă la nivel european. Să fim sinceri, problema nu este dacă se vor mări sau nu se vor mări preţurile la gaz. Problema nu este în războiul economic. Problema este internă. Problema este că Moldova este coruptă, are o problemă mare cu justiţia, de aceea, lumea nu poate câştiga bani mulţi. Pentru că, dacă lumea ar câştiga bani mulţi, nici preţurile la gaz nu se vor simţi atât de mult. În condiţiile în care aici situaţia este gravă, factorul politic este implicat în diferite scheme de scandaluri, cu corupţie etc., etc., în condiţiile în care justiţia este selectivă, aceasta reduce numărul de investiţii, reduce numărul locurilor de muncă şi respectiv şi capacitatea de plată a statului.”

Europa Liberă: În relaţia moldo-rusă, ce e mai important: soluţionarea crizei transnistrene sau parteneriatul economic? Vă întreb pentru că domnul Rogozin nu a solicitat o întrevedere cu vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov.

Radu Vrabie: „Funcţia aceasta, pe care domnul Rogozin o are, de reprezentant special al preşedintelui Federaţiei Ruse pentru Transnistria este o funcţie pe care Republica Moldova nu o recunoaşte pentru că este o decizie unilaterală, fără a întreba acceptul Republicii Moldova. Din acest punct de vedere, vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a venit în Republica Moldova doar în calitatea sa de preşedinte al Comisiei interguvernamentale moldo-ruse.”

Europa Liberă: Dar în cadrul briefing-ului de câteva minute, a amintit, de câteva ori, despre ce se întâmplă în Transnistria: că pe calea eurointegrării Moldova poate pierde regiunea, că autorităţile de la Chişinău nu ar trebui doar să informeze administraţia de la Tiraspol despre ceea ce se întâmplă în relaţia moldo-comunitară, că Moscova va insista şi pe mai departe să inaugureze consulat la Tiraspol şi nu numai la Tiraspol, şi la Bălţi.

Radu Vrabie: „Rogozin este politician, Rogozin este un showman, îi place să epateze în public anumite lucruri, iubeşte să folosească anumite expresii, nu neapărat diplomatice. Ca să fac o paranteză, cândva spunea că prin aeroporturile ruseşti nu vor zbura avioane americane sau pe urmă spuneau că acolo va zbura doar hârtia igienică americană, ca, după aceasta aeroportul rusesc să fie utilizat inclusiv pentru transportul de arme. De la zis la făcut există o anumită cale. Faptul că noi nu vom intra în panică şi, mai mult decât atât, vom da dovadă de unitate, ca elită politică, ca societate, va fi şi răspunsul cel mai bun acestor provocări. Dar trebuie să fim pregătiţi că drumul, independenţa, suveranitatea reală costă, are anumite costuri. Şi doi: că asemenea mesaje vor mai veni până la Vilnius, poate după. Pentru că vine un an electoral, pentru că Acordul de Asociere va fi doar parafat şi nu semnat. Asemenea mesaje vor fi. Însă acţiunile, chiar dacă va câştiga această latură a ideologiei ruseşti, de a bloca totul pentru a pedepsi o ţară cum este Republica Moldova, aceste acţiuni, chiar şi în cazul vinurilor, au fost de scurtă durată. Este important să rezişti o perioadă de şoc, o perioadă grea, care după aceea îţi va da mai multe dividende decât le ai acum. Pentru că noi acuma vorbim de un preţ înalt la gaz, dar să nu uităm că plătim, dacă nu mă înşel, al treilea preţ ca mărime la gaz, chiar dacă suntem în imediata vecinătate a Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Şi Rusia e un partener strategic pentru Moldova.

Radu Vrabie: „Şi Rusia e un partener strategic. Şi câteodată, ascultând cele spuse de unii oficiali ruşi, mă mir, de parcă gazul acesta este dat gratis şi nu contra plată. Deci, în momentul în care Federaţia Rusă îşi va permite acţiuni unilaterale, disproporţionate faţă de Republica Moldova, cu siguranţă, ar trebui gândită o anumită strategie de reacţie: un sprijin din partea partenerilor externi, un sprijin financiar. Dar iarăşi este important să nu utilizăm acest sprijin pe plan intern, adică iarăşi e vorba de corupţie, spălare de bani etc., etc. Probabil, ar trebui să se vadă şi schema de import de gaz. Nu sunt un specialist în domeniu, dar, din ceea ce ştiu, există o sumedenie de intermediari care participă la formarea preţului final pentru consumator. Deci se pot face anumite lucruri interne, o anumită curăţenie pe care trebuie să o facem în Republica Moldova care ne va ajuta să trecem mai uşor eventualele presiuni pe care le vom primi. Plus, mai avem şi avantajul că nu suntem singuri, suntem la pachet cu Ucraina. Probabil, vom fi şi noi mai apropiaţi de ucraineni şi ucrainenii de noi şi vom putea împreună să trecem această perioadă grea... Atunci te întrebi: ne trebuie nouă acest parteneriat, în care, la primul element de nesupunere, vom fi pedepsiţi. Noi avem nevoie de un parteneriat în care să fim trataţi, dacă nu egal, măcar cu respect. Noi uităm de câţi oameni lucrează în Uniunea Europeană, care este sprijinul Uniunii Europene şi câte companii europene au avut de suferit din cauza injustiţiei, deci, de lipsa de justiţie echitabilă în Republica Moldova. Dar niciodată nu au venit reprezentanţii Uniunii Europene să bată cu pumnul în masă, la televizor, să ne arate că „de fapt, dacă noi vrem, vă închidem finanţarea sau uşa de intrare în Uniunea Europeană”. Acesta înseamnă parteneriat cu tratament de respect şi cu respect al elementelor de suveranitate şi independenţă a Republicii Moldova.”