Întâlnirea Leancă-Şevciuk – un început de dialog

Europa Liberă: Domnule Carpov, mult s-a discutat despre nevoia acestei întâlniri dintre premierul Iurie Leancă şi liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk. Miza pe care o pune Chişinăul e mare?

Eugen Carpov: „Chişinăul nu a pus miză pe prima întâlnire ca una cu caracter decisiv. Prima întâlnire, de obicei, între două persoane îşi are ca scop o cunoaştere reciprocă, o posibilitate de a stabili un început de dialog. Exact asta am spus-o, imediat după ce a fost desemnat guvernul, în frunte cu prim-ministrul Iurie Leancă. Vreau să vă spun că ne-a costat multiple eforturi şi Chişinăului, şi reprezentanţilor preşedinţiei în exerciţiu a OSCE, mă refer la partenerii noştri ucraineni, ca să obţinem această întâlnire. Iniţial, domnul Kojara, ministrul ucrainean de Externe, a propus ca această întâlnire să se desfăşoare sub auspiciile preşedinţiei OSCE. Au fost propuse şi perioade, şi locul, Odesa. Noi, din start, am acceptat, dar diferite obstacole au fost întâlnite din partea partenerilor noştri de la Tiraspol.”

Europa Liberă: Şi de ce aţi rămas la această locaţie, oraşul Tiraspol?

Eugen Carpov: „Într-un final, noi, mă refer la delegaţia de la Chişinău, am propus ca întâlnirea să aibă loc, indiferent, la Chişinău, Tiraspol, Bender, în incinta unui sediu al reprezentanţei OSCE, în Republica Moldova, astfel încercând să excludem orice obstacole legate de timp, loc, perioadă şi aşa mai departe. Într-un final, avem înţelegerea că întâlnirea se va desfăşura luni, la Tiraspol, în incinta unui hotel din această localitate.”

Europa Liberă: Hotelul Rusia.

Eugen Carpov: „Hotelul Rusia, tot în acest hotel ne-am întâlnit şi în perioada când prim-ministru era domnul Filat.”

Europa Liberă: Domnul Leancă a fost şi mai nuanţat sau şi mai precis. El a spus că vrea să facă cunoştinţă cu domnul Şevciuk, dar e timpul să se discute la modul cel mai serios şi problemele cele mai importante, cum ar fi statutul regiunii transnistrene. Aceasta a spus premierul.

Eugen Carpov: „Doar pot să confirm că poziţia noastră, a celor de la Chişinău, în special, a celor care sunt implicaţi direct în negocieri pentru reglementarea conflictului transnistrean, se bazează pe faptul deschiderii tuturor coşurilor pentru discuţii: şi problemele social-economice, şi problemele juridice, umanitare, şi problemele politice, şi de securitate. Este absolut evidentă interdependenţa dintre aceste coşuri. Nu putem rezolva probleme serioase cu caracter economic sau cu caracter juridic, dacă nu avem o platformă politică pe care să încercăm să construim acele mecanisme care să ne apropie. Este foarte important să avem o înţelegere comună de unde pornim şi unde trebuie să ajungem. Şi aici doar reconfirm poziţia premierului că noi trebuie să lucrăm pentru ca să ne apropiem unii de alţii, să acţionăm astfel ca viaţa cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent pe care mal locuiesc aceştia, să fie mai bună.”

Europa Liberă: Iar poziţia Chişinăului ar trebui să fie acceptată şi de către partea tiraspoleană.

Eugen Carpov: „Evident că în orice negocieri rezultatul este obţinut, când se ajunge la un compromis. Şi noi suntem pregătiţi să acceptăm mişcarea spre un compromis. Dar evident că acest compromis trebuie să fie rezonabil, trebuie să facă astfel ca statul Republica Moldova să fie unul şi mai puternic după reglementarea conflictului transnistrean, să fie un stat fiabil, să fie un stat democratic, să ne dezvoltăm economic, să respectăm drepturile omului şi, astfel, eu cred că rezultatul va corespunde intereselor populaţiei.”

Europa Liberă: Dar realitatea de astăzi şi premisele permit reunificarea celor două maluri ale Nistrului?

Eugen Carpov: „Realitatea este că astăzi nu putem vorbi despre perioade exacte când vom avea proiectul acelei reglementări a conflictului transnistrean, care va reunifica ţara. Evident că depunem eforturi şi noi, reprezentanţii Chişinăului, şi partenerii noşti internaţionali. Vedem şi eforturile actorilor internaţionali implicaţi nemijlocit în formatul 5+2. Dar, spre regret, astăzi Republica Moldova parcurge o perioadă nu foarte uşoară, inclusiv din punct de vedere al unor procese care au un caracter mai mult geopolitic, aş spune eu, nu neapărat intern. Noi suntem martorii unor evoluţii nu tocmai favorabile Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar cine joacă astăzi cartea Transnistriei?

Eugen Carpov: „Putem vorbi astăzi despre care sunt interesele în jurul Transnistriei şi nu neapărat care sunt actorii principali, cu toate că ei sunt vizibili. Astăzi reconfirmăm faptul că Republica Moldova este orientată spre Europa. Noi promovăm integrarea europeană şi reformele democratice, pe care le avem în planurile noaste de acţiuni cu partenerii europeni. Pe de altă parte, există tendinţe pentru reorientarea politicii moldoveneşti spre un vector euroasiatic. Şi aceste tendinţe sunt vizibile. Există forţe din exterior, în special, este Federaţia Rusă, statul care oficial promovează acest deziderat. Partenerii din Tiraspol consideră că orientarea euroasiatică ar fi o prioritate pentru dezvoltarea regiunii. Noi considerăm că aici trebuie să ajungem la un compromis şi să vedem tendinţele pe care le avem în regiune, nu doar în Republica Moldova, dacă vedem şi procesele care se întâmplă în Ucraina, statul vecin, dar un stat cu o pondere mare pentru dezvoltarea noastră ulterioară, vedem că vecinii noştri se orientează, la fel, spre Bruxelles. Şi atunci este evident că, dacă Chişinăul şi Kievul se mişcă într-o anumită direcţie...”

Europa Liberă: Ce se întâmplă cu Transnistria?

Eugen Carpov: „Este foarte greu să credem că regiunea transnistreană ar putea avea un viitor diferit de restul teritoriului din zona noastră. Astfel, eu cred că trebuie să avem un dialog foarte sincer cu partenerii din Tiraspol şi să încercăm să explicăm că tot ce se întâmplă în Republica Moldova nu este orientat împotriva cuiva, este parte dintr-o mişcare care cuprinde un teritoriu mult mai larg decât Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar luaţi în calcul şi varianta unui al doilea Kaliningrad?

Eugen Carpov: „Noi la Chişinău nu putem să luăm în calcul asemenea scenarii pentru că ele sunt în contradicţie cu interesul populaţiei din stânga Nistrului inclusiv.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, în ultimul timp, sunt voci care vorbesc şi despre ineficienţa formatului de negocieri 5+2. Vă reuşeşte, cât de cât, să soluţionaţi anumite probleme sau ele sunt rezolvate fie pe jumătate, fie cu multe rezerve?

Eugen Carpov: „Formatul 5+2 ar fi mult mai eficient, dacă ar exista o unitate de viziuni între, cel puţin, partenerii internaţionali. Este evident că Chişinăul şi Tiraspolul sunt pe poziţii diferite. Tot procesul de negocieri este o consecinţă a unui conflict, conflict armat care, spre regret, a adus multe pierderi, inclusiv de vieţi omeneşti. Dar avem la masa de negocieri parteneri internaţionali: şi state, şi organizaţii internaţionale.”

Europa Liberă: Şi au viziuni diferite, dacă ne referim la Moscova.

Eugen Carpov: „Constatăm că au viziuni diferite, tocmai de aceea spuneam că formatul ar fi mult mai eficient, dacă noi am avea în faţa noastră parteneri internaţionali care ar veni cu propuneri coordonate şi atunci, cu siguranţă, şi Chişinăul, şi Tiraspolul ar fi într-o poziţie mai apropiată să accepte aceste propuneri, decât dacă avem viziuni diferite. Şi aici doar pot să reconfirm că Federaţia Rusă deseori vine cu propuneri, iniţiative care nu sunt sprijinite nu doar de Chişinău, dar nici de restul partenerilor internaţionali.”

Europa Liberă: Zilele acestea, Asociaţia Promo-LEX s-a declarat îngrijorată, foarte îngrijorată de evoluţia negocierilor dintre reprezentanţii politici şi de efectele acestora asupra siguranţei şi securităţii persoanei. Aţi semnat acest document. E atât de grav? Până a pune semnătura, aţi luat în calcul toate elementele care aduc pozitiv, dar şi se răsfrâng negativ?

Eugen Carpov: „Eu văd aici o reacţie exagerată a celor care încearcă astăzi să aducă acuzaţii în adresa documentului la care v-aţi referit. În primul rând, nu este un document, este o înscriere protocolară care are două propoziţii.”

Europa Liberă: Prevede schimbul de informaţii, sistematizarea şi examinarea unor dosare penale intentate la Chişinău şi Tiraspol, inclusiv perspectiva acestora.

Eugen Carpov: „Exact. Nimeni nu poate astăzi să spună că nu există dosare care creează dificultăţi, în primul rând, celor implicaţi în aceste dosare, dar şi autorităţilor, inclusiv de la Chişinău. Vreau să vă spun că nu este vorba doar de dosarele care sunt intentate la Chişinău împotriva unor reprezentanţi din stânga Nistrului, este vorba şi de dosarele pe care autorităţile din stânga Nistrului le-au deschis împotriva reprezentanţilor de la Chişinău, a unor poliţişti, a unor primari ale localităţilor controlate de autorităţile constituţionale, chiar şi împotriva unor reprezentanţi, spre exemplu, ai Comisiei Electorale Centrale, atunci când erau organizate anumite procese electorale. Cu siguranţă că, acest document nu poate fi considerat ca indicaţii cuiva, sub nicio formă. Grupurile de lucru care funcţionează trebuie să se întâlnească şi să facă un schimb de informaţii şi nu informaţii cu caracter personal sau care comportă date personale ale cetăţenilor Republicii Moldova, informaţii generale, care sunt aceste dosare care sunt considerate la Chişinău sau la Tiraspol că creează dificultăţi, câte dosare sunt, care e soarta acestor dosare.”

Europa Liberă: Dar în dosare figurează persoane, domnule Carpov.

Eugen Carpov: „În dosare figurează persoane, dar nicio informaţie care, în conformitate cu legea, nu poate fi transmisă altor subiecte nu va fi transmisă. Şi textul spune despre aceasta foarte clar. E un schimb de informaţii, dar nu informaţii care ar fi sau clasificare, sau care ar comporta date cu caracter personal. Nicio concluzie, care este uneori vehiculată în presă nu derivă din documentul semnat. Este un schimb de informaţii, este un dialog pe un subiect care trezeşte semne de întrebare atât la Chişinău, cât şi la Tiraspol. Doar experţii, reprezentanţii Ministerului de Interne, ai Procuraturii Generale, vor decide în ce măsură putem să avansăm pe acest subiect.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, să vă întreb despre aceste puncte migraţionale. Ajungeţi la un compromis cu partea tiraspoleană referitor la instalarea şi funcţionarea lor?

Eugen Carpov: „Compromisul trebuie să-l avem aici, la Chişinău, astfel ca să implementăm un mecanism care să ne ajute să avansăm pe calea îndeplinirii acelor angajamente pe care ni le-am asumat în raport cu partenerii internaţionali, pentru ca să obţinem rezultatele, şi cazul concret este regimul fără de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, în cazul călătoriilor în spaţiul european. Şi doi: ca acest mecanism să nu aducă prejudicii locuitorilor din Republica Moldova. Şi locuitori îi considerăm şi pe cei din stânga Nistrului. Eu cred că astăzi noi suntem foarte aproape de detalizarea mecanismului şi pot să vă spun că acest mecanism, într-adevăr, nu va afecta locuitorii din stânga Nistrului, indiferent de ce paşapoarte vor avea aceştia.

Dacă în prezent legea impune, deocamdată, legea care acţionează pe teritoriul Republicii Moldova, ca toţi cetăţenii străini să fie înregistraţi, să aibă permis de şedere temporară sau permanentă şi cei care nu au, şi asta se referă, în mare parte, la locuitorii din regiunea transnistreană, uneori au necazuri, atunci când traversează frontiera prin punctele controlate de autorităţile de la Chişinău, acum, proiectele care sunt elaborate deja şi urmează să fie prezentate Parlamentului, în perioada când îşi va relua activitatea, prevăd separarea clară a cetăţenilor străini în două categorii: cei care vin din afara teritoriului Republicii Moldova, adică din Ucraina, Federaţia Rusă sau din orice alt stat şi locuitorii cu paşapoarte străine din stânga Nistrului. Deci toate procedurile care le vom introduce se vor referi doar le cetăţenii străini. Cetăţenii, locuitori ai teritoriului Republicii Moldova – malul drept, malul stâng – vom fi absolviţi de aceste proceduri, de obligaţiunea de a se înregistra şi nu vor fi sancţionaţi, la momentul trecerii frontierei prin punctele controlate.”

Europa Liberă: E un subiect pe care îl va discuta domnul Leancă cu domnul Şevciuk?

Eugen Carpov: „Cred că domnul Leancă o să-i prezinte aceleaşi argumente domnului Şevciuk şi, din moment ce vom avea toate aspectele puse la punct, chiar mai mult decât atât, avem intenţia să invităm şi partenerii internaţionali, şi pe cei de la Tiraspol să le demonstrăm cum va funcţiona un punct dintre cele care vor monitoriza fluxurile migraţionale, vom avea o campanie informaţională, astfel ca şi populaţia să fie la curent cu toate procedurile noi. Şi doar după această campanie informaţională mecanismul va deveni funcţional. Despre data când acest mecanism va deveni funcţional, noi vom anunţa cu un preaviz de cel puţin 2-3 săptămâni.”

Europa Liberă: Şeful executivului a anunţat că intenţionează să abordeze şi subiectul ce ţine de funcţionalitatea şcolilor cu predarea în grafie latină din stânga Nistrului...

Eugen Carpov: „Este un subiect care în permanenţă persistă pe agenda discuţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol. Astăzi avem situaţia când, pe de o parte, cu eforturi comune şi din partea Chişinăului, şi a partenerilor internaţionali, noi am reuşit să păstrăm calmul, cel puţin, la deschiderea anului şcolar. Acum toate cele opt şcoli activează în regim normal, copiii merg la şcoală, procesul de învăţământ se desfăşoară. Pe de altă parte, avem din nou acţiuni cu caracter unilateral, în raport cu aceste şcoli. Ele se referă la impunerea unor noi proceduri fiscale către aceste unităţi.”

Europa Liberă: Arenda totuşi trebuie să fie achitată?

Eugen Carpov: „Arenda era achitată şi anterior. Acum taxele respective pentru anumite şcoli au fost majorate substanţial. Poziţia noastră este că toate aceste aspecte trebuie, în primul rând, discutate şi după care să fie luate anumite decizii. Dacă noi, în procesul discuţiilor, vom avea o decizie comună cum să acţionăm, după aceea, deciziile vor fi acceptate normal. Noi înţelegem că pentru anumite sedii, dacă ele sunt închiriate de la proprietarii care necesită plata pentru arendă, noi trebuie să discutăm, dar sumele, taxele, trebuie să fie legate de realitate, nu să fie majorate unilateral, aşa cum îşi doreşte una dintre părţi. Dar acesta este un singur aspect şi de care se ocupă inclusiv grupurile de lucru, Ministerul Educaţiei, dar sunt şi alte aspecte care ţin şi de procesul de studii, şi de condiţiile cu care se confruntă copiii sau părinţii, şi multe alte aspecte care ne deranjează.”

Europa Liberă: Sunteţi optimist referitor la rezultatele acestei prime întrevederi, pe care domnul Leancă o să o aibă cu domnul Şevciuk la Tiraspol?

Eugen Carpov: „Eu sunt optimist, având în vedere faptul că e mult mai bine să ne întâlnim şi să discutăm, decât să nu ne întâlnim şi doar să încercăm să înţelegem ce are partea cealaltă, în perspectiva acţiunilor viitoare. Deci, cu siguranţă, noi vom pune întrebări şi vom spera să obţinem şi răspunsuri.”