Cum se citesc mesajele cu care a venit în Moldova vicepremierul rus Dmitri Rogozin (II)

Șeful serviciului sanitar al Rusiei a spus că nu exclude interzicerea importurilor de vin din Moldova. Vorbind la o zi după ce vicepremierul rus Dmitri Rogozin a părut să sugereze că Moscova ar putea opri livrările de gaze, avertizarea de marți a lui Ghenadi Onișcenko, șeful Rospotrebnadzor, marchează o escaladare a unor avertismente anterioare.

Rogozin s-a aflat marți la Tiraspol, unde a inaugurat între altele şantierul unui spital finanţat de Moscova. Şi de unde a avertizat din nou Moldova asupra unui posibil preţ pe care l-ar putea plăti pentru încheierea acordului de asociere cu Uniunea Europeană:pierderea Transnistriei.

Valentina Ursu a analizat aceste declaraţii, puţin diplomatice, cu Vladimir Socor de la Jamestown Foundation.

Vladimir Socor: „Cazul Moldovei este un fel de caz miniatură al cazului Ucrainei. În cazul Ucrainei vecine, Rusia a ameninţat cu desfăşurarea unui război economic pe toate fronturile, embargou comercial aproape total. Impus, acest embargou a ţinut o săptămână întreagă şi a avertizat că se poate repeta. În cazul Republicii Moldova, atitudinea Rusiei pare sau mai prudentă, sau mai moderată decât în cazul Ucrainei. Avem de a face cu ameninţarea unor restricţii la importuri de vinuri. Aici avem de a face cu două probleme, deoarece calitatea vinurilor moldoveneşti, într-adevăr, uneori lasă mult de dorit. Cred că Republica Moldova nu ar trebui să ofere Rusiei acest pretext, această scuză pentru a impune restricţii la importul vinurilor moldoveneşti. Am văzut mai multe declaraţii ale Ministerului Agriculturii de la Chişinău care nu contestă acuzaţiile ruseşti referitoare la calitate, ci promite să îmbunătăţească această calitate. Republica Moldova s-ar cuveni să recurgă la Organizaţia Mondială a Comerţului care are o procedură de arbitraj în situaţiile în care o ţară impune, din considerente politice, măsuri restrictive în comerţul cu alte ţări. Mecanismele Organizaţiei Mondiale a Comerţului sunt deschise Republicii Moldova. Ea ar trebui să le folosească. Dar, în acelaşi timp, Republica Moldova, în multe cazuri, nu a reuşit să îmbunătăţească aşa cum ar fi trebuit calitatea vinurilor.”

Europa Liberă: Dar această ameninţare: „Sperăm să nu îngheţaţi la iarnă!”, această afirmaţie a domnului Rogozin nu ar reprezenta o ameninţare nepermisă la adresa unui stat independent, suveran?

Vladimir Socor: „E o ameninţare de un cinism care îl caracterizează pe domnul Rogozin. De fapt, cred că e unul dintre motivele pentru care a şi fost angajat de domnul Putin. Rogozin practică cinismul de tip brutal, imperial, pe plan diplomatic. L-a practicat şi pe vremea când era ambasadorul Rusiei pe lângă NATO şi continuă. Este specialitatea dânsului, este stilul dânsului. A făcut o aluzie scurtă la posibilitatea ca Moldova să îngheţe la iarnă. Dar aluzia este brutală şi este un şantaj.”

Europa Liberă: Putem vorbi despre tensiuni dintre Chişinău şi Moscova, înaintea summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius?

Vladimir Socor: „Guvernul de la Chişinău, în frunte cu Iurie Leancă, a făcut şi continuă să facă tot posibilul pentru ca tensiuni să nu apară între Chişinău şi Moscova, în perioada de până la summit-ul de la Vilnius, dar nici după summit-ul de la Vilnius. Purtarea guvernului de la Chişinău este exact aşa cum trebuie să fie în perioada actuală. Politica nu se face nici cu declaraţii, nici cu luări de atitudine demonstrative. Politica guvernamentală şi diplomaţia responsabilă se fac cu reţinere, cu prudenţă, mai ales, în situaţia unui stat vulnerabil, cum este, din păcate, Republica Moldova. M-am bucurat foarte mult să văd că domnul Iurie Leancă şi, de asemenea, vicepremierul Valeriu Lazăr au răspuns declaraţiilor lui Rogozin cu tact, cu moderaţie, cu înţelepciune, ca adevăraţi oameni de stat.”

Europa Liberă: Vă întrebam dacă ţinta Kremlinului e cumva zădărnicirea parafării Acordului de Asociere?

Vladimir Socor: „S-ar putea ca unele cercuri din Moscova să nutrească această speranţă de a zădărnici parafarea acordurilor şi să lucreze în acest scop. Dar cei de la Moscova, care ar încerca asemenea opere în Republica Moldova, se înşeală profund. Judecând după declaraţiile Moscovei, în general, şi ale lui Rogozin, în special, cred că Moscova, de fapt, până la urmă, e pe cale de a se împăca cu atitudinea şi cu opţiunea europeană a Republicii Moldova. Moscova încă mai bombăne, încă mai scrâşneşte, dar cred că până şi o figură ca domnul Rogozin îşi dă seama că drumul Moldovei spre Europa este ireversibil. Anume de aceea domnul Rogozin a ameninţat că, pe parcursul ei către Europa, Moldova ar putea să piardă o parte a teritoriului, referindu-se la Transnistria.”

Europa Liberă: Ce să înţelegem?

Vladimir Socor: „Calea Moldovei este, într-adevăr, ireversibilă spre Europa. Moscova nu are mijloacele de a împiedica această evoluţie a Republicii Moldova, folosind pârghia de şantaj din Transnistria. Din fericire, Republica Moldova nu se învecinează cu Rusia. Rusia, pur şi simplu, nu are ce să facă decât să îngheţe situaţia actuală din Transnistria.”

Europa Liberă: Dar poate recunoaşte Transnistria?

Vladimir Socor: „Nu mă aştept la acest lucru în niciun caz, sigur nu în viitorul previzibil.”

Europa Liberă: Domnul Rogozin spunea că e paradoxal că Moldova, pe calea eurointegrării, ar fi uitat că în Rusia lucrează mii de moldoveni. Ar putea aceşti cetăţeni ai Republicii Moldova cumva să se revolte împotriva conducerii statului, din moment ce vor fi fugăriţi, să admitem, din Federaţia Rusă acasă?

Vladimir Socor: „Să comparăm situaţia Republicii Moldova în această privinţă cu situaţia Georgiei, Azerbaijanului şi a Armeniei. Rusia răsplăteşte Armenia pentru loialitatea acesteia pe plan geopolitic, o răsplăteşte acceptând un număr foarte mare de imigranţi armeni în Rusia, un număr care actualmente se apropie de numărul locuitorilor rămaşi în Republica Armenia. Diaspora armeană din Rusia este aproape la fel de numeroasă ca şi populaţia Armeniei, o răsplată geopolitică din partea Rusiei. Pe de altă parte, în Federaţia Rusă lucrează sute de mii de georgieni şi de azeri. Rusia este în contradicţie geopolitică cu ambele ţări, cu Georgia actualmente mai puţin, dar rămâne în conflict geopolitic chiar şi cu Georgia. Cu Azerbaijanul sigur. Cu toate acestea, Rusia nu aplică discriminări împotriva imigranţilor georgieni şi azeri din Rusia. Nu mă aştept ca Rusia să aplice discriminări împotriva imigranţilor moldoveni. Din moment ce nu o face în privinţa Azerbaijanului şi Georgiei, sigur nu o va face în privinţa imigranţilor din Moldova. Aici intră în discuţie însă şi alt aspect: potenţialul de şantaj neoficial, neguvernamental pe care îl poate exercita poliţia din Rusia asupra imigranţilor, cerând, de exemplu, mită şi alte forme de şantaj, şi de obstacole birocratice pentru acordarea vizelor de şedere, pentru reînnoirea vizelor de şedere şi a permiselor de muncă şi aşa mai departe. Încă o dată, din experienţa migranţilor georgieni şi azeri din Rusia, formele de discriminare neoficială: şantaj, corupţie, stoarcere de bani acţionează în Rusia în mod răspândit şi neoficial.”

Europa Liberă: Emisarul rus a vorbit la Chişinău şi despre alte aspecte ale relaţiilor moldo-ruse şi despre apropiata vizită a Patriarhului Kiril în Republica Moldova. El zicea că este o vizită importantă, binevenită pentru toţi credincioşii, iar ei vor face unele totaluri şi după această vizită. E implicată şi biserica în relaţia dintre Moldova şi Rusia?

Vladimir Socor: „Cu siguranţă că da. Nu mă îndoiesc de faptul că vizita domnului Rogozin şi vizita Patriarhului Kiril sunt două mişcări din aceeaşi tactică a Rusiei. Cu siguranţă că au fost coordonate. Vizita lui Rogozin a coincis cu aniversarea secesiunii Transnistriei. Vizita Patriarhului Kiril va coincide cu aniversarea înfiinţării Mitropoliei de către Rusia ţaristă pe teritoriul unei părţi a Principatului Moldovei pe care Imperiul Rus tocmai o cucerise. Deci sînt două aniversări: una de tip sovietic, una de tip ţarist, pe care domnul Rogozin şi, respectiv, Patriarhul Kiril vor să le marcheze pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta este semnificaţia. Vizitele accentuează legăturile tradiţionale ale Moldovei cu Imperiul Rus şi cu Uniunea Sovietică. Este exact acea lume rusă, ruski mir, de care Moldova se eliberează acum, întorcându-se cu faţa spre Europa şi mergând cu pas accelerat spre Europa. Patriarhul Kiril poate să vină în Republica Moldova, poate să vină la Chişinău şi la Tiraspol, pe ambele maluri, poate să se întreţină cu conducerea statului Republica Moldova, dar Patriarhul Kiril va păşi pe un teritoriu care iese din lumea Patriarhului Kiril... El poate să viziteze acum Republica Moldova, dar Republica Moldova nu mai face parte din ruski mir. În mod nefiresc, Republica Moldova mai este încă sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei ruse, respectiv a Patriarhului Kiril, este o situaţie cu totul nefirească. Deşi eu nu sunt specialist în probleme religioase, dar ştiu, din experienţa Europei Răsăritene, în ortodoxie biserica din fiecare stat este loială statului respectiv. Biserica şi statul au jurisdicţie pe acelaşi teritoriu. De exemplu, România, Bulgaria, Serbia ş.a.m.d., state ortodoxe, nu sunt sub jurisdicţia Patriarhiei Moscovei, au patriarhiile lor proprii. Este o situaţie cu totul nefirească pentru Republica Moldova să se afle sub această jurisdicţie. Este încă o rămăşiţă a lui ruski mir de care trebuie să scăpăm.”

Europa Liberă: Domnule Socor, dar despre prezenţa domnului Rogozin în stânga Nistrului, credeţi că vizita lui s-a redus doar la participarea la inaugurarea lucrărilor de construcţie a centrului mamei şi copilului de acolo, de peste Nistru? Instituţie finanţată de Federaţia Rusă.

Vladimir Socor: „De câte ori vine pe teritoriului Republicii Moldova, domnul Rogozin petrece câteva ore la Chişinău, dar înnoptează la Tiraspol şi participă la evenimente la Tiraspol. Acolo activitatea domnului Rogozin are aspecte şi simbolice şi festive care lipsesc cu totul din activitatea sa la Chişinău. Deşi, în luna mai, când s-a aniversat victoria Rusiei în al Doilea Război Mondial, domnului Rogozin i s-a permis de către primăria Chişinăului să apară în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi să se dea în spectacol împreună cu nişte relicve sovietice ca Iosif Kobzon şi alţi artişti de acest gen şi cu un cor militar rusesc, altă relicvă sovietică ş.a.m.d. Mă întreb din ce considerente primăria Chişinăului a permis acest circ în Piaţa Marii Adunări Naţionale?!”

Europa Liberă: Domnul Rogozin ar fi declarat la Tiraspol că nu trebuie de făcut din Federaţia Rusă o bătrână geloasă care nu ar da voie unei tinere moldovence să meargă spre UE.

Vladimir Socor: „Este stilul înflorit al domnului Rogozin, dar dincolo de acest stil înflorit, care îl caracterizează, şi această frază este o mărturisire indirectă că Rusia, de fapt, nu prea are ce să facă pentru a împiedica Republica Moldova să intre în Europa. Poate să menţină preţurile la gaz foarte înalte, poate să impună un preţ de jaf la gaz, de exemplu, dar aceasta nu va fi suficient pentru a împiedica Republica Moldova să parafeze anul acesta şi să iscălească anul viitor Acordul de Asociere şi Acordul de Comerţ cu Uniunea Europeană. Nu întotdeauna Rusia are mijloacele să impună propriile sale soluţii în probleme politice sau geopolitice controversate. Şi, repet, slavă Domnului, că Republica Moldova nu este vecină directă cu Rusia. Alta ar fi fost soarta. Poate am fi avut soarta Georgiei, dacă Republica Moldova ar fi fost vecină cu Rusia. Ucraina este un scut de apărare indispensabil.”

Europa Liberă: Vicepremierul rus Dmitri Rogozin, aflându-se la Tiraspol, a făcut o declaraţie în spunând că la Chişinău a avut discuţii dificile, dar interesante cu premierul Iurie Leancă şi l-a numit un interlocutor inteligent. Asta înseamnă ce?

Vladimir Socor: „Foarte bine. Domnul Rogozin l-a caracterizat pozitiv şi pe premierul de atunci, Vlad Filat, când Rogozin a făcut o vizită la Chişinău, acum un an, un an şi ceva. Eu am înţeles că Vlad Filat i-a impus respect. Altfel nu se explică declaraţia de atunci a domnului Rogozin. Vlad Filat, premierul de atunci, ca şi Iurie Leancă, premierul actual, reprezintă un nou tip de politician din Republica Moldova, fără bagajul de tip sovietic, fără umilinţa tradiţională a moldoveanului în faţa rusului şi cu un spate asigurat de Uniunea Europeană. Este o evoluţie nouă, aş data-o din anul 2010 aproximativ şi cu care ruşii nu sunt obişnuiţi şi pe care ruşii sunt nevoiţi s-o constate. Sunt politicieni respectabili cu care Rusia discută de la egal la egal, deşi raportul de forţe nu este egal.”

Europa Liberă: În concluzie, ce trebuie să învăţăm din toate aceste declaraţii pe care încearcă să le facă cei de la Moscova, în ajunul acestei reuniuni de la Vilnius?

Vladimir Socor: „În perspectiva istoriei, Rusia se comportă exact aşa cum s-a comportat întotdeauna, cum o ştim dintotdeauna, nu e nicio surpriză. Nu trebuie se ne impacientăm, nu trebuie să ne enervăm, nici nu trebuie să spunem, cum spunea cineva la Chişinău, chiar ieri, că Moldova a fost umilită. Nu, Moldova nu a fost umilită. Aşa se comportă Rusia. Moldova îşi vede de drumul ei spre Uniunea Europeană. Din perspectiva summit-ului de la Vilnius, mi se pare nejustificată nervozitatea pe care o constat din unele luări de atitudine de la Chişinău, cu cât se apropie summit-ul de la Vilnius, că Rusia ar putea să întreprindă ceva. Da, ar putea să întreprindă ceva, dar nu are prea multe de făcut. Ar putea să scoată în piaţă nişte tineri din „Liga tineretului rus”, ar putea să organizeze poate nişte mitinguri de protest, ipotetic vorbind, la Bălţi, de exemplu, sau ar putea să-l pună la cale pe Ivan Burgudji la sud să facă nişte declaraţii mai deocheate. Dar mai mult decât atât Rusia nu are ce să facă pe malul drept ca să destabilizeze Republica Moldova. Sigur că o destabilizare poate să iasă şi dintr-o scânteie mică, dar sunt la fel de sigur că guvernul Republicii Moldova va şti să trateze această situaţie cu înţelepciune şi cu tact, aşa cum am văzut că au făcut premierul Iurie Leancă şi vicepremierul Valeriu Lazăr în discuţiile cu Rogozin.”