Nou sprijin al UE către Moldova: presiunile Rusiei - „contraproductive”

„Pregătirile continuă pentru întâlnirea la vârf a Parteneriatului Estic şi sunt sigură că miniștrii vor profita de ocazie pentru a afla ultimele informații despre diferite aspecte ale activităţii noastre în toate cele şase ţări ale programului, extrem de importante, pentru că dorim să ne întărim şi să adâncim colaborarea noastră cu fiecare dintre aceste ţări şi cu ele, în grup”, a declarat în deschiderea reuniunii miniştrilor de externe din ţările Uniunii Europene de la Luxembourg, coordonatoarea politicii externe a Uniunii, Catherine Ashton.

„Mai avem numai cinci săptămâni până la summit şi trebuie să fie făcute eforturi susţinute din ambele părţi, de toate părţile. Partenerii noştri trebuie să vină cu rezultate, dar şi noi trebuie să îi susţinem. Cum ştim, ei sunt sub presiuni şi noi trebuie să îi ajutăm ca să contrabalansăm aceasta presiune”, a declarat şi ministrul lituanian de externe, Linas Linkevicius, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene în acest moment, iar Lituania este gazda reuniunii la nivel înalt de la Vilnius din 28–29 noiembrie. Despre discuţiile de astăzi de la Luxembourg ale miniştrilor de externe, mai multe de la Dan Alexe, corespondentul nostru la Bruxelles:

Reuniți la Luxembourg, cei 28 de miniștri ai Uniunii Europene au discutat măsurile comerciale pe care UE le-ar putea lua împotriva Rusiei, în cazul în care aceasta își menține presiunile asupra țărilor est-europene partenere și au examinat propunerea Comisarului UE pentru Agricultură Dacian Cioloș de a liberaliza cu totul importurile de vin din Moldova.

Carl Bildt

Ministrul de externe al Suediei și fost comisar european pentru extindere Carl Bildt a avertizat de asemenea luni Rusia că orice presiuni viitoare asupra țărilor din Parteneriatul estic ar fi „contraproductive”. Carl Bildt a făcut aceste declarații în cadrul întâlnirii de două zile a miniștrilor de externe ai celor 28 de țări ale UE, care pregătesc atât summitul UE de săptămâna aceasta, cât și pe cel de la Vilnius, la sfîrșitul lui noiembrie, cu țările Parteneriatului Estic, unde Moldova speră să poată în sfârșit parafa un Acord de Asociere cu UE.

Acordurile de asociere au și o componentă privind acordurile de liber schimb și accelerarea procesului de liberalizare a vizelor.

După ce a blocat importurile de vin din Moldova, Rusia a blocat, recent, importurile de lapte lituanian. Lituania este convinsă că e vorba doar de o măsură de represalii pentru faptul că Vilnius va organiza, în luna noiembrie, reuniunea la vârf a Uniunii Europene cu cele șase țări ale Parteneriatului Estic.

Rusia, în schimb, dorește ca acele țări să adere la Uniunea Vamală pe care o formează deja cu Bielorusia și Kazahstanul și care ar constitui, în viziunea euro-asiatică a Kremlinului, o continuare a fostului spațiu sovietic.

Armenia, care depinde atât economic, cât și militar, de Rusia, a cedat deja, anunțând că aderă la Uniunea Vamală cu Rusia, renunțând astfel de facto la apropierea de UE, întrucât acest demers exclude posibilitatea semnării unui acord similar cu Europa.

Preşedinţii Serj Sarkisian şi Vladimir Putin, confirmând intenţia Armeniei de a se integra în Uniunea Vamală

Este, pe deasupra, un nou gest al Moscovei împotriva întregii Uniuni Europene, dat fiind că Lituania deține actualmente președinția rotativă a UE.

Ministrul lituanian de externe a anunțat însă ca țara lui ar putea bloca tranzitul rusesc, auto şi feroviar, spre enclava Kaliningrad, care e prinsă între Lituania și Polonia.

Asta ar duce la o solidă înfruntare între Rusia și UE, care deja sînt tensionate în jurul presiunilor pe care UE le exercită asupra gigantului trust rusesc Gazprom, acuzat că se folosește de poziția sa comercială pentru a face presiuni asupra țărilor cliente din UE.

In sfârșit, miniștrii au mai avut și o primă întâlnire în vederea semnării unui acord de asociere cu Serbia, a cărei poziție vizavi de UE s-a ameliorat în urma deschiderii dialogului dintre Belgrad și Kosovo.