Greșelile Chevron și miza gazelor de șist pentru România

Protest împotriva explorării gazelor de şist la Găgesti

Compania americană Chevron a reluat astăzi lucrul la Pungești, în județul Vaslui, după o lună și jumătate de proteste, perioadă în care nu s-au rezolvat în nici un fel dilemele legate de explorarea și exploatarea gazelor de șist.


Azi dimineață la prima oră jandarmii au intervenit în forță împotriva militanților de mediu care stăteau în corturi în zona destinată explorării gazelor de șist de către compania americană. Câteva zeci de localnici, în frunte cu un preot ortodox au blocat drumul în jurul prânzului, dar jandarmii și-au continuat misiunea de îndepărtare a celor nemulțumiți. Unii protestatari susțin că au fost bătuți de către forțele de ordine, dar Jandarmeria declară că nu a folosit „mijloacele din dotare”. Premierul român Victor Ponta explică, la rândul lui, că legea trebuie aplicată și că nemulțumiții încălcau o proprietate privată.

Ecologiștii s-au aliat locuitorilor comunei din Estul României pentru a opri începerea cercetărilor, care ar urma să arate dacă există o cantitate suficient de mare de gaze de șist pentru ca acestea să poată fi scoase la suprafață. În zonă au rămas în jur de 250 de jandarmi pentru a asigura perimetrul concesionat de Chevron.

Într-un raport făcut luna trecută de Expert Forum, specialiștii recomandau investitorilor americani și guvernului român să adere împreună la standardele Initiativei pentru Transparență în Industriile Extractive (EITI-Extractive Industries Transparency Initiative), care este o coaliție globală în care participă guverne, companii și organizații ale societății civile. În acest for statele și companiile se angajează să transparentizeze în mod voluntar plățile și încasările bugetare, indiferent dacă este vorba despre taxe, impozite, redevențe sau dividende încasate.

Pe scurt, atât compania americană Chevron, cât și statul român ar trebui să adere la principiile „bunei guvernări”, să prezinte o analiză serioasă de impact asupra mediului, să facă publice contractele și clauzele de explorare în așa fel încât să nu încurajeze curentele anti-capitaliste, anti-corporatiste și anti-investiții străine.

Revolta oamenilor de la Pungești, a ecologiștilor și a bucureștenilor, care s-au alăturat simbolic celor care se împotrivesc gazelor de șist, a avut loc mai ales din cauza unei comunicări ineficiente. Nici guvernul român și nici reprezentanții companiei americane nu au pus pe masă elementele clare care există în acest caz: de exemplu, faptul Chevron are toate avizele necesare de forare, care nu implică exproprieri; compania are, de asemenea, certificatele de urbanism și autorizațiile de mediu pentru un puț de forare vertical, cu tehnologie convențională, deci care nu implică metoda fracturării hidraulice, care ar putea afecta apa și solul din zonă.

Pe de altă parte, liderii români, care mizează pe gazele de șist, adică pe zăcămintele de gaze care ar exista la adâncimi mari între plăcile de șist, nu au subliniat îndeajuns avantajele extragerii acestora prin comparație cu riscurile care există. În plus, în legislația autohtonă nu apar deocamdată nici un fel de referiri la gazele de șist, o problemă pe care guvernul nu a rezolvat-o în ciuda dezbaterilor publice furtunoase și în ciuda faptului că rapoartele internaționale sugerează că în România s-ar putea extrage cantități mari din acest combustibil. Potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie (IEA-International Energy Agency) de anul acesta gazele de șist din România ar fi „suficiente pentru a acoperi consumul pe 100 de ani”.

Indiferent de optimismul acestor estimări exploatarea propriu-zisă a gazelor de șist nu ar putea avea loc imediat, ci probabil peste cinci ani, după cum spun experții. Până atunci ar fi nevoie de o legislație bine pusă la punct, bazată pe principiul transparenței, dar și de o explicare a riscurilor care derivă din aplicarea metodei fracturării hidraulice, singura soluție găsită până acum pentru scoaterea la suprafață a acestor gaze aflate la adâncimi foarte mari. Miza exploatării gazelor de șist este independența energetică a României, care anul trecut, de pildă, a importat din Rusia o treime din gazul folosit.