Gigantul rus al gazului, Gazprom, împlineşte 20 de ani, o aniversare care găseşte monopolistul rus într-o situaţie destul de complicată: se înteţesc cererile ca marea companie să fie ruptă în mai multe firme, totodată s-ar părea că Gazprom nu a ştiut sau a putut să reacţioneze la ultimele evoluţii de pe piaţa mondială. Relatarea corespondentului Europei Libere la Moscova, Tom Balmforth, este rezumată de Ileana Giurchescu:
Anul trecut, a anunţat Gazprom, profitul net a scăzut cu 11 la sută, iar valoarea companiei la bursă a ajuns la sub 100 de miliarde de dolari, pentru prima dată din 2009.
Mai mult, finanţele companiei sunt acum anchetate de autorităţile locale, iar practicile sale - de Uniunea Europeană. Intuind situaţia fragilă în care se află Gazprom în acest moment, critici ai companiei au devenit mai radicali.
Vladimir Milov, fost ministru adjunct al energiei, a declarat la televiziunea pe internet Nevex.tv că Gazprom se confruntă de multă vreme cu o problemă profundă de strategie: a ignorat avertismentele că nu poate continua să fie inflexibilă în negocierea preţurilor sau să recurgă mereu la practici dubioase.
Experţii sunt de părere că Gazprom nu a reacţionat la timp la schimbările de pe piaţa mondială, în primul rând cele legate de exploatarea gazului în şist sau a gazului lichefiat.
În pofida acestor evoluţii, remarcă analistul Ildar Davleşin de la Capital Renaissance, Gazprom a continuat să insiste pe contracte costisitoare, pe termen lung care erau legate de preţul petrolului. Or ţinând cont de criza economică din Europa, continuă Davleşin, nu a fost cea mai bună strategie.
Motiv pentru care mulţi clienţi europeni au căutat surse alternative. Anul trecut, de exemplu, Norvegia şi-a mărit cu 16 la sută exporturile în Europa, în timp ce exporturile Gazprom au scăzut cu 8 la sută, arată datele Comisiei Europene.
Gazprom nu a ignorat total aceste schimbări: anul acesta, arată membri ai conducerii companiei, citaţi de Izvestia, veniturile vor fi cu 14 la sută mai mici, pentru că a fost scăzut preţul gazului pentru anumiţi clienţi europeni. Polonia, de exemplu, şi-ar putea vedea redus preţul de import al gazului cu 27 la sută, Ungaria ar putea plăti cu două procente mai puţin.
O altă problemă pentru Gazprom este ancheta lansată anul trecut de Uniunea Europeană, care încearcă să stabilească dacă firma rusă nu blochează diversificarea surselor de import de gaze, prin politica de preţuri şi prin limitarea traficului liber de gaz între clienţi.
Rezultatul anchetei este aşteptat în cursul anului şi ar putea lovi în inima strategiei Gazprom – faptul că încheie contracte de livrare a gazului pe termen lung, legând preţul de cel al petrolului. O alternativă scumpă pentru clienţi.
Mulţi analişti sunt de părere că problemele Gazprom îşi au rădăcinile şi în dublul rol pe care îl joacă: pe de o parte de firmă comercială, pe de altă parte, de instrument în geopolitica Kremlinului.
Jonathan Stern, directorul Institutului pentru Studii Energetice de la Oxford este de părere că toate aceste proiecte „nesăbuite” sunt gândite de preşedintele Putin, nu de experţii Gazprom, care cunosc piaţa.
În acest context, cresc şi presiunile ca Gazprom să fie dezmembrat, rupt în mai multe firme. Potrivit informaţiilor din mediile ruseşti, printre avocaţii acestei strategii se numără Igor Secin, directorul companiei petroliere de stat Rosneft şi omul de afaceri, apropiat de Kremlin, Gennadi Timcenko. Iar cea de a doua companie de gaze din Rusia, Novatek, vrea să spargă monopolul Gazprom asupra exportului de gaz lichefiat.
Jonathan Stern, de la Institutul pentru Studii Energetice din Oxford reaminteşte că trebuie „să ne uităm şi la realitatea politică. Iar realitatea politică ne arată că guvernul rus şi Putin vor ca Gazprom să continue să joace şi un rol care nu este unul comercial”.
