În oraşul Sloviansk – tehnică militară cu drapele ruseşti. La Doneţk, oameni înarmaţi au acaparat sediul consiliului local. Secretarul general NATO anunţă desfăşurarea mai multor forţe militare la graniţele estice ale Alianţei.
Vehicule blindate cu drapele ruseşti au fost observate în estul Ucrainei, după ce separatiștii au luat cu asalt sediul administraţiei regionale din Doneţk.
Corespondenţii de pe teren ai Europei Libere au relatat că au văzut blindate transportând zeci de oameni înarmați în oraşul Kramatorsk şi în apropiere de Sloviansk.
Deşi a respins iniţial informaţiile, Ministerul ucrainean al Apărării a confirmat că activişti pro-ruşi au capturat şase transportatoare blindate în Kramatorsk cu care s-au deplasat apoi în Sloviansk, aflat la 15 kilometri depărate.
Între timp, la Doneţk, un purtător de cuvânt al Consiliului local a spus că cel puţin 20 de oameni înarmați controlează clădirea.
Separatiştii continuă să ocupe clădiri administrative în cel puţin opt oraşe din estul ţării.
Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a acuzat Rusia că ar „exporta terorismul în Ucraina”. Iaţeniuk a spus că la negocierile de mâine de la Geneva va cere Rusiei să înceteze pretinsul sprijin pentru separatiști. Rusia a respins acuzaţiile şi a avertizat că aplicarea forţei împotriva protestatarilor în estul Ucrainei va periclita discuţiile de la Geneva.
La Bruxelles, secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că Alianţa îşi va întări prezenta militară la frontierele sale estice ca răspuns la criza din Ucraina.
Vorbind astăzi după reuniunea Consiliului Nord Atlantic, Rasmussen a spus că NATO va desfășura forţe militare terestre, pe mare şi în aer „în câteva zile”. El a spus că vor fi „mai multe avioane în aer, mai multe nave în ape şi mai multă disponibilitate pe teren”.
Rasmussen a evitat să ofere detalii operative privind desfășurarea de forţe şi numărul militarilor, dar a adăugat că va fi consolidată patrularea aeriană în regiunea Mării Baltice, vor fi trimise mai multe nave aliate în Marea Baltică, Marea Mediterană şi în altă parte, dacă va fi necesar.
El a spus că pașii care se întreprind la această etapă sunt necesari pentru „politica de apărare colectivă şi de descurajare” şi sunt „în deplină concordanță cu angajamentele internaţionale”.
Potrivit lui Rasmussen, NATO speră ca negocierile de la Geneva din 17 aprilie „să „deschidă calea unei soluţii paşnice şi politice a crizei”.
La Kiev s-a anunţat că Rada supremă împreună cu ministerele de interne, al apărării şi Consiliul de securitate, a elaborat un plan de reglementare a crizei din estul Ucrainei.
Liderul partidului UDAR, Vitali Kliciko, a declarat, citat de agenţia Unian, că în cazul în care situaţia nu se schimba în timpul apropiat, Rada supremă ar putea examina posibilitatea introducerii stării de urgenţă.
În opinia lui Kliciko, parlamentarii ucraineni ar trebui să modifice de urgenţă legislaţia aşa încât forțele militare să poată fi folosite în operaţiuni antiteroriste fără a declara stare de urgenţă.
Şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei, Valentin Nalivaicenko, a spus în ședința în plen a Radei Supreme că 23 de ofițeri ai serviciilor speciale ale Federaţiei Ruse ar fi fost arestaţi pe teritoriul ucrainean. Potrivit lui, Rusia ar fi creat în ultimii 2-3 ani în Ucraina o întreagă reţea de spionaj.