Natalia Gherman: „În pofida unor acţiuni destabilizatoare, societatea ar trebui să devină şi mai convinsă în corectitudinea cursului ales”

Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, vizitează Chișinăul, având programate întâlniri cu premierul Iurie Leancă, președintele Nicolae Timofti, spicherul parlamentului Igor Corman și cu liderii fracțiunilor parlamentare. Valentina Ursu a stat de vorbă cu ministrul de externe Natalia Gherman, pe care a întrebat-o mai întâi despre semnificaţia acestei vizite:

Natalia Gherman: „Această vizită reprezintă un semnal puternic de susținere a parcursului european al Republicii Moldova. În cadrul vizitei vor fi semnate un șir de acorduri între Republica Moldova și Uniunea Europeană care vor facilita promovarea reformelor proeuropene în asemenea domenii importante precum energetica, dezvoltarea rurală, susținerea reformelor în implementarea Planului de Acțiuni pe liberalizarea regimului de vize.”

Europa Liberă: Doamnă ministră, 27 iunie rămâne a fi data când Moldova va semna Acordul de Asociere. Între timp, au venit și emisari din Federația Rusă ca să le mai explicați că acest acord nu poate periclita relația moldo-rusă. Partenerii dumneavoastră de la Moscova au înțeles acest mesaj?

Natalia Gherman

Natalia Gherman: „Consultările moldo-ruse au avut loc la Chișinău. Partea moldovenească a insistat în demersurile prezentate partenerilor ruși precum că prevederile Zonei de Comerț Liber între Republica Moldova și Uniunea Europeană nu vor periclita caracterul și dinamismul relațiilor bilaterale în domeniul comercial între Moldova și Federația Rusă.

Au fost aduse mai multe argumente de pertinență care de fapt demonstrează că Moldova, implementând prevederile Zonei de Comerț Liber cu Uniunea Europeană, va deveni un partener mult mai atractiv și previzibil pentru partenerii noștri tradiționali comerciali. Climatul de afaceri din Republica Moldova va fi considerabil îmbunătățit și toate aceste reforme, și schimbarea bazei regulatorii va spori performanța producătorilor noștri, astfel încât și capacitatea de export va crește, în rezultatul implementării tuturor măsurilor care se impun datorită instaurării Zonei de Comerț Liber între Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Faptul desfășurării acestor consultări este foarte important, despre această necesitate am discutat nu o singură dată cu omologul meu, ministrul de Externe al Federației Ruse, domnul Serghei Lavrov. Aceasta de fapt este cea de-a doua rundă de consultări în domeniul economico-comercial pe care o desfășurăm în ultimele trei luni. Și vom fi deschiși în continuare pentru a ne angaja în acest dialog important ori de câte ori va fi necesar, inclusiv în domenii foarte concrete sectoriale.”

Europa Liberă: Regiunii transnistrene i se oferă un răgaz, când e vorba despre implementarea Acordului de Liber Schimb care se conține în Acordul de Asociere. S-au împăcat cei din stânga Nistrului cu acest lucru sau rămân, totuși, cu înverșunare să promoveze ideea neadmiterii semnării acestui Acord de Asociere?

Natalia Gherman: „Reprezentanții regiunii transnistrene au participat la fiecare rundă de negocieri pe marginea creării Zonei de Liber Schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că Chișinăul a demonstrat maximă deschidere și transparență în cadrul negocierilor și este în interesul nostru ca prevederile Zonei de Comerț Liber să fie implementate pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

În general, Acordul de Asociere între Moldova și Uniunea Europeană are menirea să îmbunătățească nivelul de trai al populației care locuiește pe întreg teritoriul țării, să fie îmbunătățite condițiile și climatul de afaceri, să fie atrase investițiile în economia Republicii Moldova şi să fie asigurată modernizarea economiei ţării.

Deci, reprezentanţii Tiraspolului au fost informaţi în prealabil despre subiectele pentru fiecare rundă, au avut textele la care lucrau părţile pe parcursul rundelor de negocieri. Noi am avut întotdeauna speranţa că atractivitatea creării Zonei de Comerţ Liber va fi un argument suficient pentru stânga Nistrului pentru a începe implementarea întocmai, împreună cu Chişinăul.

Argumentul prezentat de ei de fapt a fost acceptat atât de Chişinău, cât şi de Bruxellesul oficial, drept premisă pentru a extinde pentru un an şi jumătate perioada de răgaz înainte de efortul de implementare. Şi sperăm foarte mult că în această perioadă de timp toate părţile implicate vor contribui la sporirea capacităţii atât instituţionale, cât şi a celei de implementare a practică a obiectivelor şi angajamentelor asumate.

Republica Moldova începe implementarea Zonei de Liber Schimb de la 1 octombrie curent. Din punctul meu de vedere, toate schimbările şi toate modificările, care de fapt şi reprezintă acea mult dorită modernizare a economiei ţării, ar trebui să fie suficiente pentru a convinge partea transnistreană că aceasta este calea spre progres şi aceste posibilităţi de a avea comerţ liber cu o piaţă enormă de 500 de milioane de consumatori în Uniunea Europeană ar trebui să fie tot atât de atractive pentru producătorii din stânga Nistrului, precum sunt deja atractive pentru cei din dreapta Nistrului.

Doar prin acest efort de convingere, prin propriul exemplu, dar şi cu asistenţa, şi implicarea foarte activă a partenerilor din Uniunea Europeană vom reuşi cu toţii. Şi sunt sigură că realităţile vor vorbi de la sine.”

Europa Liberă: Între timp, s-au încins spiritele şi în sudul Republicii Moldova. Chiar se aud anumite ultimatumuri, precum că imediat după semnarea Acordului de Asociere, Unitatea Teritorială Autonomă Gagauz-Yeri ar putea să ceară ieşirea din componenţa Republicii Moldova. Sunt ameninţări? Sunt provocări? Cum le interpretaţi?

Natalia Gherman: „Acestea sunt acte neprietenoase faţă de Republica Moldova, faţă de efortul de integrare europeană pe care îl promovează insistent autorităţile ţării. Urmează să fie dată o apreciere acestor chemări care, de fapt, destabilizează situaţia din ţară, urmează să se facă o analiză cuprinzătoare a acţiunilor din partea unor actori de pe scena politică moldovenească care reprezintă autorităţile locale. Şi mie mi se pare că, în pofida acestor acţiuni destabilizatoare, atât clasa politică, cât şi societatea moldovenească ar trebui să devină şi mai convinsă în corectitudinea cursului ales.

Peste câteva zile vom semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, săptămâna viitoare guvernul Republicii Moldova va aproba planul naţional de implementare a prevederilor Acordului de Asociere şi Zonei de Comerţ Liber. Deci, vom continua să demonstrăm acelaşi angajament ferm în ceea ce priveşte transpunerea prevederilor acordurilor negociate şi în curând semnate în realitate.”

Europa Liberă: De ce atât de greu suflul europenizării pătrunde la sudul Moldovei? Şi vă întreb nu în zadar pentru că chiar şi în alte zone din Sud, inclusiv în Taraclia, sunt voci mult mai multe care spun că Moldova trebuie să se apropie de Uniunea Vamală şi nu de Uniunea Europeană.

Natalia Gherman: „Urmează să efectuăm acest efort de comunicare şi de informare a populaţiei mult mai intens, în comparaţie cu perioada anterioară. Este important ca populaţia să aibă posibilitate să facă o alegere bine documentată şi bine informată. Aceasta este şi datoria autorităţilor Republicii Moldova de a asigura că toată lumea are acces la informaţia corectă, veridică. Și acest efort de comunicare ar trebui să se regăsească într-un câmp legal, folosind instrumentele legitime în acest scop.

Este adevărat că o parte bună, importantă, a tuturor proiectelor finanţate de Uniunea Europeană ajunge deja de mai mulţi ani în localităţile din sudul ţării. Am fost recent în Găgăuzia, la Comrat şi vorbind în cadrul activităţilor prilejuite Zilei Europei, în regiunea găgăuză am menţionat mai multe proiecte finanţate de Uniunea Europeană pentru cei care locuiesc în regiune. Bunăoară, reconstrucţia spitalului clinic din Comrat, blocul chirurgical a fost modernizat inclusiv cu banii europeni. Deci, sunt proiecte desfăşurate în cel puţin patru localităţi din autonomia găgăuză privind biomasa şi asigurarea accesului la sursele energetice, reabilitarea drumurilor.

Toate aceste proiecte au fost iniţiate şi sunt promovate cu susţinerea partenerilor europeni. Toată lumea pare a fi mulţumită de această cooperare - cu atât mai paradoxale devin aceste chemări şi apeluri la reorientarea cursului strategic de dezvoltare a Republicii Moldova, de parcă sunt imediat uitate acţiuni, proiecte foarte concrete care îmbunătăţesc viaţa cetăţenilor care locuiesc în aceste regiuni.”

Europa Liberă: Mai puneţi la punct detalii referitor la vizita pe care urmează să o efectueze la Chişinău omologul dumneavoastră rus, domnul Lavrov?

Natalia Gherman: „Vizita viceministrului rus, domnul Karasin, într-un fel, a fost o vizită de pregătire a contactelor ulterioare, inclusiv la nivelul miniştrilor afacerilor externe. În cadrul vizitei viceministrului rus s-a făcut o reinventariere a relaţiilor bilaterale în diferite domenii, a fost făcută o evaluare a stadiului bazei legislative, acordurilor pe care urmează să le semnăm fie în cadrul vizitei domnului Lavrov, fie în cadrul altor vizite preconizate să aibă loc până la finele anului curent. După cum am menţionat, la Chişinău se află şi un grup de experţi ruşi în domenii conexe colaborării în diferite sectoare fie energetică, comerţ, cooperare în domeniul vamal ş.a.m.d. Deci, important este că acest dialog continuă şi noi suntem dispuşi să-l intensificăm în binele ambelor părţi.”

Europa Liberă: Aşteptaţi confirmare din partea Moscovei?

Natalia Gherman: „Evident. Am propus câteva perioade pentru efectuarea vizitei omologului meu la Chişinău, aşteptăm reacţia părţii ruse şi, bineînţeles, utilizăm canalele diplomatice.”