Gărzile populare găgăuze

Majoritatea parlamentară pregătește înăsprirea pedepselor pentru îndemnurile la separatism și atacuri la orânduirea constituţională pe fundalul tensiunilor politice cu liderii autonomiei găgăuze. O iniţiativă propusă inițial de liberalii reformatori pare să adune tot mai mult sprijin. Marți, Serviciul de Informații și Securitate a spus că depune și el eforturi pentru a „anihila mişcările secesioniste” sau tentative de „escaladare a tensiunii” făcute de „promotori ai vectorului eurasiatic” și că este pregătit să contracareze „posibile grupuri paramilitare sau adepți ai ideologiilor extremiste”. Serviciul secret moldovean a reacționat în urma apariției pe portalurile online a unor fotografii de la o presupusă reuniune conspirativă la Bălţi a episcopului Mitropoliei Moldovei, Marchel, liderului partidului Patrioții Moldovei, Mihail Garbuz și bașcanului găgăuz, Mihail Formuzal.

Cel puţin doi din cei surprinşi în fotografiile difuzate pe internet, Mihail Garbuz şi Mihail Formuzal, şi-au confirmat participarea la acea reuniune, dar au evitat să dea detalii despre conţinutul discuţiilor. Știrea că başcanul a iniţiat crearea de gărzi populare în autonomia sudică, apărută aproape concomitent cu articolul care spunea că la întâlnire s-ar fi „pus la cale” o serie de măsuri apreciate ca „subversive”, inclusiv constituirea acestor structuri paramilitare în Găgăuzia şi municipiul Bălţi, a întărit aparent senzaţia că nu ar fi vorba de simple speculaţii mediatice. A urmat un comunicat pe o tonalitate gravă de la SIS, care pe lângă expresii ca „mișcări secesioniste”, „posibile grupuri paramilitare”, „ideologiile extremiste”, vorbeşte şi despre „pregătirea unei revolte a minorităţilor etnice la Comrat şi Bălţi împotriva autorităţilor legitime ale statului”.
Unii reprezentanţi ai coaliţiei majoritare însă, printre ei Alexandru Stoianoglu, deputatul democrat originar din autonomia găgăuză, care conduce în parlament Comisia pentru securitatea statului, crede că ar fi vorba despre nişte „provocări”, care ar trebui tratate ca atare. Deputatul dezaprobă reacţia SIS, ca şi interesul nejustificat, la părerea sa, cu care tratează presa subiectul, şi cheamă toată lumea la calm:

„Instituţiile de stat nu trebuie să răspundă la provocări. Aceste gărzi populare, numite acum eronat paramilitare, sunt permise de legislaţia din Găgăuzia încă din anii 90, când se înregistra o situaţie infracţională destul de dificilă în autonomie şi era nevoie de suportul populaţiei. Nimic ilegal nu se întâmplă şi trebuie să evităm orice măsuri care ar tensiona situaţia.”

De altă părere este primarul Comratului, Nicolae Dudoglo, cunoscut adversar al başcanului şi membru al PD:
„Noi suntem foarte îngrijoraţi de toate aceste acţiuni. Nu e nevoie de nici un fel de gardă populară aici. Vedem deja îndemnuri la luptă din partea unor deputaţi din anturajul lui Formuzal. Instituţiile statului trebuie să reacţioneze. Ca să nu ajungem ca în Ucraina.”

Nicolae Dudoglo are în vedere o declaraţie aparţinând unui apropiat al başcanului din Adunarea Populară, Ilia Uzun, în care s-ar conţine note aparent „extremiste”. Se pare că la aceiaşi înregistrare de la o pretinsă întâlnire cu diplomaţii străini, difuzată pe larg de televiziunea din autonomie, dar şi de mediile de la Chişinău, s-a referit şi liderul liberal-democraţilor, Vlad Filat. Politicianul spunea ieri într-un interviu că ar fi timpul ca instituţiile de drept să-i tragă la răspundere pe, citez, „provocatorii din autonomia găgăuză”, pentru că probele ar fi deja evidente. O părere împărtăşită şi de deputatul democrat şi juristul Sergiu Sârbu, care ne-a enumerat cel puţin trei articole din Codul Penal pe care, la părerea sa, le violează declaraţiile deputatului găgăuz.

„Pentru asta deja există răspundere penală”, spune deputatul. La fel, Sergiu Sârbu anunţă că foarte curând parlamentul va dezbate şi un proiect ce ar permite pedepsirea penală a separatismului:
„În scurt timp vom înregistra un amendament la Codul penal, unde vor fi sancţiuni mult mai dure pentru aceste acţiuni. În paralel, organele de drept ar trebui să verifice atent toate aceste manifestaţii, evident fără panică, agitaţie, acţiuni pripite, dar cu acţiuni foarte concrete pentru prevenirea escaladării situaţiei. Trebuie să nu admitem repetarea scenariilor din Ucraina, chiar dacă cineva şi-ar dori foarte tare acest lucru.”

Astăzi, o televiziune a relatat deja despre crearea primei gărzi populare într-o localitate din autonomie - Tomai, Ciadâr-Lunga. Cu câteva zile în urmă, başcanul şi preşedintele Adunării Populare fuseseră ţinte ale violenţei fizice din partea unui deputat local, care nu ar fi de acord cu acţiunile ostile la adresa Chişinăului a liderilor de la Comrat. Într-un interviu pentru presa turcă, başcanul Formuzal declara recent că dacă Moldova se va asocia la UE, autonomia pe care o conduce îşi va cere independenţa, declaraţie prin care şi-a atras critici dure, inclusiv acuzaţia că ar fi agent al Moscovei folosit pentru împiedicarea asocierii Moldovei la UE.