Linkuri accesibilitate

Anatol Țăranu: „nu pot să calific ceea ce s-a întâmplat recent la Comrat doar ca un incident banal”


Interviu cu directorul Institutului de Analiză şi Consultanţă Politicon despre încăierarea din legislativul local al Găgăuziei.



Deputaţi şi huligani la Comrat - cel puţin aşa cum au fost văzuţi de poliţie - s-au încăierat marţi în timpul şedinţei legislativului local al autonomiei Gagauz Yeri… Poliţia a început o anchetă pentru ceea ce consideră că a fost un act de huliganism. Vom discuta peste câteva minute despre efectul politic al pumnilor sau despre pumni şi violenţă ca efect al jocurilor politice cu analistul politic Anatol Ţăranu, directorul Institutului de Analiză şi Consultanţă Politicon:

Europa Liberă: Aşadar, o ceartă la Comrat între deputaţi ai unui partid, pe de o parte, şi başcanul Formuzal şi speakerul local Konstantinov, pe de alta, a degenerat marţi într-un fel de buşeală în care s-au amestecat imediat şi suporterii părţilor cu mandat şi fără, prezenţi, cum se vede, ad hoc… Poliţia a deschis un dosar penal pentru huliganism… Dvs. ce calificative aveţi pentru cele întâmplate sau pe care dintre calificativele deja lansate le consideraţi potrivite: huliganism, „bătaie nevinovată a băieţilor”, tentativă de lovitură de stat, puci, gest disperat împotriva unor lideri cu intenţii subversive, separatiste etc.?

Anatol Ţăranu: „Din păcate, nu pot să calific ceea ce s-a întâmplat recent la Comrat doar ca un incident banal, care a dus la o ceartă între reprezentanţii puterii locale din această regiune autonomă a Republicii Moldova, şi atunci când vorbesc despre o regiune autonomă, am în vedere doar faptul că găgăuzii au nimic altceva decât o autonomie culturală în cadrul un stat unitar, care este Republica Moldova. Deci, ceea ce s-a întâmplat la Comrat, din păcate, depăşeşte limitele, repet încă o dată, ale unei cerţi banale. Declaraţiile care au fost făcute în cadrul acestui incident, dar şi imediat după, atestă o situaţie mult mai complicată şi una care trebuie să trezească o atenţie sporită faţă de ceea ce se întâmplă astăzi la Comrat din partea instituţiilor abilitate ale Republicii Moldova. Oamenii care au fost implicaţi în acest incident, cei care reprezintă, de fapt, puterea locală la Comrat, au vorbit despre faptul că doi dintre principalii conducători ai Comratului au fost implicaţi în acţiuni care subminează siguranţa naţională a Republicii Moldova, era vorba despre organizarea unor acţiuni similare cu ceea ce se întâmplă în raioanele de est ale Ucrainei şi acest lucru nu poate să nu trezească o reacţie adecvată din partea Chişinăului, dar şi o nelinişte în societatea moldovenescă, fiindcă zona Găgăuziei este zona în care a existat separatism, separatismul care echivalează cu ceea ce s-a desfăşurat în Transnistria şi care astăzi a adus la dezlipirea Transnistriei de Republica Moldova. Deci, este un caz care trebuie să fie tratat cu toată seriozitatea de către organele abilitate ale Republicii Moldova, dar şi de către opinia publică.”

Europa Liberă: Dle Ţăranu, vorbiţi acum de unele dintre acuzaţii care au fost adresate conducerii autonomiei găgăuze, dar au fost şi alte acuzaţii, bineînţeles, care au declanşat bătaia din Adunarea populară de acolo. Au existat informaţii credibile în privinţa intenţiei autorităţilor de acolo de a proclama independenţa regiunii ca republică populară, după modelul cunoscut, de exemplu, imediat după eventuala semnare de către Republica Moldova a Acordului de Asociere?

Anatol Ţăranu: „Sigur că după toate probabilităţile, au existat şi alte motive care au dus la această ceartă din Adunarea Populară a Găgăuziei. Eu cred că există şi motive economice, există conflict de intrese între diverşi lideri ai Găgăuziei, dar pe mine, în primul rând, mă interesează, şi eu cred că acest interes este şi al opiniei publice largi, dar şi al instituţiilor respective ale Republicii Moldova faţă de acea parte a acuzaţiilor care au răsunat acolo, în incinta Adunării Populare, despre posibilităţile sau despre tentativele de separatism. Oamenii care au făcut ceea ce au făcut acolo l-au acuzat direct pe Dmitrii Konstantinov, care este preşedintele Adunării Populare, dar şi pe başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, că ei încearcă să acopere Găgăuzia cu baricade, că ei instigă oamenii la nesupunere către organele centrale ale Republicii Moldova şi în aşa fel încearcă să aplice în Găgăuzia scenariul din estul Ucrainei, să arunce Republica Moldova într-un conflict separatist, cu tentă de război civil.”


Europa Liberă: Pe de altă parte, başkanul Mihail Formuzal, care s-a ales se pare cu vânătăi în confruntări, a spus despre cele întâmplate că a fost de fapt „o tentativă nereuşită de lovitură de stat”, că „democraţii moldoveni” au arătat în acest sens – citez - „o cruzime şi bestialitate deosebite ş.a.m.d.”.

Anatol Ţăranu: „Trebuie fie înţeles de la bun început, eu condamn şi toţi oamenii de bună credinţă vor condamna metodele care au fost aplicate acolo, în Adunarea Populară, în raport cu Konstantinov şi Formuzal. Indiscutabil acest lucru nici nu se pune în discuţie. Însă este foarte important ca toată această retorică privitoare la maniera de comportament să nu ascundă lucruri mult mai grave. Pe mine mă interesează, în primul rând, a existat această tentativă de a organiza o rebeliune în Găgăuzia în raport cu organele centrale de stat, fiindcă despre asta este vorba. Aici nu prea văd ca başkanul şi Konstantinov să încerce să nege cu fapte, cu documente, ceea de ce au fost acuzaţi. S-a vorbit despre o adunare la Etulia, unde başkanul a chemat la nesupunere, unde başkanul îi chema pe oameni să facă legătură cu aşa numita republică de la Lugansk. Au existat asemenea apeluri? Au existat asemenea tentative? Iată despre ce este vorba.”

Europa Liberă: Ce pârghii, posibilităţi – eficiente – mai pot avea autorităţile centrale pentru a combate, dezamorsa eventuale gesturi periculoase pentru interesele şi securitatea Republicii Moldova? Una e să luăm act de acuzaţii venind din partea unei părţi a comunităţii găgăuze faţă de altă parte, şi alta ar fi, de exemplu, nişte constatări ale serviciilor abilitate cu grija pentru securitatea statului în general?

Anatol Ţăranu: „Aceste acuzaţii care au răsunat în cadrul acestui incident trebuie să vină în atenţia celor care sunt preocupaţi de păstrarea şi protejarea securităţii naţionale ale Republicii Moldova. Noi vrem să cunoaştem, opinia publică largă doreşte să cunoască dacă faptele despre care s-a vorbit în cadrul acestui incident, ele au suport faptic sau au fost doar o invenţie? Este absolut firesc ca başkanul şi acelaşi Konstantinov, preşedintele Adunării Populare, să nege aceste lucruri. Dar pe noi ne interesează de data aceasta declaraţiile sterile ale unor lideri de la Comrat, pe noi ne interesează partea factică a lucrurilor. Aici trebuie să spunem că există bănuieli întemeiate că lucrurile ar putea să deruleze anume pe acest scenariu nefericit. Să ne aducem aminte despre contactele permanente pe care le are başkanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, dar şi Konstantinov, la Moscova. Să ne aducem aminte cum ei, în cadrul acestor vizite la Moscova se desolidarizează, de fapt, de poziţia Republicii Moldova. Haideţi să ne aducem aminte despre decizia organelor respective a Moscovei, care le permit găgăuzilor să exporte vinul în Federaţia Rusă în condiţiile când asupra vinurilor care sunt produse în alte părţi ale Republicii Moldova este instituit un embargo. Noi nu vedem o solidarizare a liderilor din Găgăuzia cu ceea ce se numeşte Republica Moldova.”

Europa Liberă: Prin ricoşeu, incidentul de la Comrat – c-o fi, că n-o fi provocare pare să fi fisurat şi PCRM: acolo se pare că au apărut certuri din cauza măsurilor care să fie adoptate de partid în faţa a ceea ce s-a întâmplat…

Anatol Ţăranu: „Dacă se va confirma informaţia că în cadrul Partidului Comuniştilor au apărut fisuri care sunt cauzate anume de această abordare care are loc acum în Găgăuzia, păi asta vine să confirme, încă o dată, faptul că în ceea ce se petrece în Găgăuzia are un substrat foarte serios, în sensul pericolului apariţiei unui nou focar separatist pe teritoriul Republicii Moldova. În interiorul Partidului Comuniştilor există forţe care înţeleg cât de periculos ar fi pentru comunişti, cu toată această luptă acerbă pe care o au cu forţele pro-europene, să se solidarizeze cu ceea ce se numeşte separatismul. Dacă se confirmă faptele din interiorul Partidului Comuniştilor, păi trebuie să recunoaştem că liderul acestui partid, Vladimir Voronin, care de rău, de bine, opt ani a condus Republica Moldova în calitate de preşedinte a ţării, nu poate să nu înţeleagă că pentru dânsul acum, când cariera politică se apropie de sfârşit, solidarizarea cu separatismul ar fi o catastrofă adevărată. El nu poate să-i susţină pe talibanii din interiorul Partidului Comuniştilor, care doresc să se întoarcă la putere cu orice preţ, chiar cu preţul consacrării Partidului Comuniştilor cauzei separatiste. Trebuie să constatăm că şi Chişinăul deja, în mutaţiile care se produc în interiorul opartidelor politice, şi el reacţionează la acest pericol separtist care vine din partea Găgăuziei.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG