Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a început deja de-o săptămână testarea integrităţii profesionale a persoanelor cu slujbă la stat, a funcţionarilor publici. Testare privită ca un instrument de prevenire a corupţiei. Adică, orice funcţionar public trebuie să simtă deasupra capului ca un fel de sabie a lui Damocles testarea respectivă. Cum a început şi se produce această schimbare oarecum revoluţionară în viaţa uneia dintre cele mai corupte ţări europene? Vom discuta cu directorul adjunct al CNA, Cristina Ţărnă.
Europa Liberă: S-a vorbit deja destul de mult despre testarea integrităţii profesionale. De-o săptămână, practic, poţi fi – trebuie să înţelegem - în situaţia de a fi pedepsit disciplinar, dacă te dovedeşti a fi deschis păcatelor ca funcţionar sau de a te bucura că se constată în sfârşit că eşti incoruptibil. Ar trebui să înţelegem că testarea propriu-zisă a şi început? Adică deja, undeva, un reprezentant sub acoperire al CNA încercă să ispitească un funcţionar public sau altul?
Cristina Ţărnă: „Da. Ispitele, dacă vreţi să le numiţi aşa, au început deja, după cum prevedea legea, la 14 august 2014.”
Europa Liberă: Să precizăm laconic din capul locului: orice persoană cu leafă de la stat, cu unele excepţii, poate fi verificată printr-un test organizat de CNA. Iar testul, conform legii ar urma să demonstreze că faci ca funcţionar faţă obligaţiilor de a nu te lăsa antrenat în mecanisme de corupţie, de a denunţa orice tentativă de a te corupe, de a denunţa influenţele în acest sens care se încearcă asupra ta şi de a declara orice cadou făcut ţie în calitate de funcţionar al statului. Toată lumea ştie ce aşteptări de integritate există faţă de fiecare ?
Cristina Ţărnă: „Cred că toţi cei care au dorit să cunoască deja cunosc. Cu atât mai mult că statul a întreprins mai multe măsuri pro-active. Chiar din capul locului în Legea nr. 325 cu privire la testarea integrităţii profesionale, din momentul în care a fost adoptată (23 decembrie 2013) s-a spus că absolut toţi agenţii publici pasibili să treacă acest test urmează să fie informaţi contra semnătură. De faptul că vor fi supuşi acestui test ei cunosc. Ştiu care sunt obligaţiile lor, potrivit acestei legi, care este răspunderea pe care o riscă şi toate consecinţele juridice pe care le riscă în cazul acestui test. Cunosc şi care sunt metodele de a contesta în mod legal sancţiunile care le pot fi eventual aplicate în legătură cu aceste teste. Absolut toţi urmau să fie informaţi în decurs de 10 zile din momentul în care a intrat în vigoare legea. La 14 februarie a fost publicată legea, respectiv până la 24 februarie toată lumea trebuia să fie informată contra semnătură. CNA urma să verifice dacă toată lumea a fost informată potrivit rigorilor legii. Acum înţelegând că nu toată lumea, chiar dacă va citi legea în termeni utili, va reuşi să întocmească avize de informare potrivit rigorilor legii, o lege mai complicată la prima vedere, CNA a transmis imediat după publicarea legii scrisori către toate autorităţile în care a anexat modele de avize de informare care puteau fi folosite de către angajatori pentru a-i pune la curent pe toţi angajaţii publici despre ceea ce înseamnă această lege pentru ei – de când se aplică, cine o va face, în ce condiţii, cu ce consecinţe şi cu ce tip de răspundere. Noi am primit răspunsuri de la peste 80% dintre toate entităţile, care au transmis avize care au fost şi semnate. În total au fost informate peste 1000 de entităţi. CNA şi-a oferit disponibilitatea ca în această perioadă, timp de 6 luni (între 14 februarie de când a întrat în vigoare legea şi 14 august de când ea se aplică efectiv), să ofere instruiri. Asta doar în condiţiile în care agenţii sunt informaţi contra semnătură şi dacă s-au conformat rigorilor legii, adică au creat registrele de cadouri, de denunţare a influenţelor etc. de asta şi spuneam că toată lumea care a dorit s-a informat pentru că a semnat şi a participat la instruirile organizate de CNA la doleanţele tuturor instituţiilor publice care au solicitat asemenea instruiri.”
Europa Liberă: Faptul că unii ar putea să refuze sau nu au avut posibilitatea să semneze că au luat cunoştinţă de toate, sau că nu au fost instruiţi îi poate absolvi de eventualele testări din partea CNA?
Cristina Ţărnă: „Sigur că nu. Legea prevede că refuzul de a semna nu are nici un efect juridic, în sensul că legea se aplică oricum. E un beneficiu, un avantaj pe care urma să-l pună statul la dispoziţia angajaţilor săi publici, deci, de a face o dată în plus o asigurare că se cunoaşte despre acest lucru. dar există şi principiul general al legii care spune că necunoaşterea legii nu te scuteşte de consecinţele ei. De asta, nu poate nimeni invoca că nu a ştiut, pentru că urma să fie informat. Şi chiar dacă nu a fost informat nu există lipsă de consecinţe, în sensul cp oricum i se aplică legea. Vă daţi seama că dacă exista această condiţionalitate atunci toată lumea ar fi refuzat să semneze încercând să se protejeze cumva de asemenea teste.”
Europa Liberă: Cum ne asigurăm că oamenii au aceleaşi standarde personale de integritate profesională? Îi punem pe toţi să citească Biblia? sau instituţia care îi angajează are un cod deontologic. Cum se rezolvă această mică problemă? pentru că uneori standardele ar putea fi destul de relative. Sau CNA are criterii exacte pentru a evita orice interpretări vicioase?
Cristina Ţărnă: „Legea este lege pentru toţi. Într-adevăr există profesii publice care au comportament reglementat mai bine prin coduri de conduită. Sunt altele care au evitat să adopte asemenea norme. Dar există legi generale, cum este şi legea cu privire la conflictul de interese sau reglementările cu privire la declararea cadourilor ş.a.m.d. Apropo, de ieri avem o noutate. A fost adoptat de către Guvern regulamentul cu privire la denunţarea influenţelor necorespunzătoare. Avem standarde deja practic pe toate domeniile de integritate valabile pentru toţi agenţii publici. legea e lege pentru toţi. Diferenţa e că până acum nu toată lumea era foarte interesată în a le cunoaşte şi în a le aplica. Acest lucru l-am înţeles în momentul în care am transmis aceste scrisori la toate entităţile publice. Am primit răspunsuri prin care am fost informaţi că practic doar după primirea scrisorii noastre au fost adoptate toate regulamentele interne prin care se precizează în ce mod sunt create aceste standarde locale de conformare cu legislaţia anticorupţie. Ceea ce înseamnă că legea dacă nu e verificată şi dacă nu există sancţiuni nu prea produce efecte în condiţiile RM. Cum s-ar spune cu binişorul nu merge. Trebuie să existe cineva care verifică sau trebuie să existe o bâtă care sugerează că există consecinţe dacă nu respecţi. Asta înseamnă că chiar dacă legea e lege pentru toată lumea până când nu a apărut acest risc creat prin instrumentul testării integrităţii profesionale nu s-a îngrijit nimeni prea mult a şi aplica această legislaţie. Acum sunt mult mai interesaţi, sunt pro-activi. Avem categorii întregi de agenţi publici care se plâng pe faptul că nu au un cod de conduită şi vor să-şi-l adopte. Acest lucru ne bucură. Sunt nişte porniri pozitive.”
Europa Liberă: Apropo, există antidot, măsuri preventive faţă de ceea ce ar putea fi denunţ calomnios? Invidia şi ranchiuna sunt considerate de multe ori sporturi naţionale.
Cristina Ţărnă: „Invidia şi ranchiuna sunt nişte motivaţii. Iar motivele, de fapt, nu sunt relevante vreodată atunci când se denunţă acte coruptibile. Chiar nu contează motivul pe care îl urmăreşte cel care denunţă. Contează informaţia să fie corectă. În cadrul testului nu există nici un fel de pericole dacă cineva este rău intenţionat atunci când denunţă pe cineva. În primul rând pentru că CNA nu este obligat să reacţioneze la orice denunţ, la orice solicitare făcută de un coleg, de exemplu, care susţine că colegul său ia mită. Putem să ne facem propriile evaluări. Oamenii care lucrează de mulţi ani pot să citească intenţiile credeţi-mă. Nu va fi automat o verificate pornită la orice sesizare. Atunci când angajatorul solicită acest lucru expres pentru că el are motive de promovare în carieră sau are alte planuri în legătură cu un angajat al său, atunci CNA are obligaţia directă în baza legii. Atunci când o face un coleg nu e obligatoriu. Chiar dacă presupunem că toată lumea e îngrijorată de faptul că, vai de mine, un coleg care mă urăşte, mă invidiază m-a turnat la CNA şi CNA o să-mi facă un test. Omul integru nu are de ce să se teamă indiferent cine şi ce intenţii are. În cadrul testului un agent sub acoperire se apropie, îl ispiteşte, cum aţi spus la începutul discuţiei, dar dacă el cunoaşte regulile după care urmează să reacţioneze de o manieră integră nici un test nu-i poate face nici un rău vreodată. Se va constata doar că omul şi-a făcut datoria şi el nici nu va cunoaşte cine şi în ce moment s-a apropiat pentru că el este corect în fiecare zi.”
Europa Liberă: Printr-o procedură similară au trecut anterior angajaţii CNA. Cu ce rezultate? Înţeleg că SS-ul a fost cel care a verificat integritatea angajaţilor CNA. Iar faptul că nu s-au anunţat rezultatele i-ar putea face pe mulţi circumspecţi, ca să nu zic neîncrezători, să spună că e ceva formal dacă nu există şi rezultate.
Cristina Ţărnă: „În primul rând, rezultatele testării profesionale nu se anunţă public. Se anunţă doar angajatorul în legătură cu faptul că s-a desfăşurat un test şi dacă angajatorul l-a picat sau nu l-a picat. Regula este generală. În cazul uni rezultat pozitiv, acesta se comunică peste 6 luni pentru a conspira situaţia ca cel testat să nu reuşească să-şi amintească cine, când şi în ce situaţia i-a făcut acest test. În cazul unui rezultat negativ există obligaţia de a informa în decurs de 10 zile angajatorul pentru ca să fie demarate procedurile disciplinare şi pentru a nu tolera la serviciu o persoană neintegră.”
Europa Liberă: Dar concedieri s-au făcut în cadrul CNA?
Cristina Ţărnă: „CNA cel puţin până acum 10 zile în urmă nu a fost informat despre nici un rezultat negativ. Asta înseamnă că din toate testele organizate, angajaţii CNA care au fost supuşi testărilor au trecut aceste teste sau faptul că nu am fost informaţi întrucât nu s-au scurs încă 6 luni. Au trecut abia 6 luni de la momentul publicării legii. Deci, urmează să aflăm în viitorul apropiat despre testele cu rezultate pozitive. Despre teste cu rezultate negative nu am fost deocamdată informaţi. Asta înseamnă că nu s-au înregistrat rezultate negative deocamdată. Or mai poate fi o situaţie când testul este prelungit, atunci când e vorba de o situaţie care mai durează şi testul nu s-a încheiat. Din momentul în care se va încheia în decurs de 10 zile putem să aflăm. Dacă e să gândim după logica legii, dacă nu am fost informaţi până acum despre rezultate negative, înseamnă că rezultate negative nu au fost cel puţin în ultimele 10 zile.”