Traian Băsescu poziționează România pe axa dură a NATO și cere la summit-ul Alianței care are loc astăzi și mâine în Țara Galilor o redefinire clară a relațiilor NATO-Rusia în contextul crizei din Ucraina.
Cele două părți au semnat în 1997 un Act Fondator ( „NATO-Russia Founding Act”) care a dus la înființarea Consiliului Permanent (Permanent Joint Council – PJC) în interiorul căruia Rusia și NATO au schimbat informații din domeniul securității și politicilor de apărare, în pregătirea civililor pentru situații de urgență sau în prevenirea proliferării armelor de distrugere în masă. Acest mecanism a încetat să funcționeze însă în martie 1999, pentru că Moscova s-a opus și a criticat loviturile aeriene NATO împotriva Iugoslaviei, lovituri care au pus capăt razboiului din Kosovo.
După atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite, Rusia le-a permis avionaelor NATO să-i folosească spațiul aerian, sprijinind în acest fel campania occidentală din Afganistan. Apoi în 2002 Rusia și statele NATO au pus bazele Consiliului NATO-Rusia (și au semnat declarația comună NATO-Russia relations: New Quality), au urmat exerciții militare comune, dar și nemulțumiri din partea Moscovei odată cu decizia amplasării elementelor scutului antirachetă din România și Turcia plus pretenția Rusiei de a avea acces la așa numitul buton roșu al acestuia, ca semn de încredre între părți și de garanție că această armă sofisticată nu va fi folosită împotriva Rusiei. O pretenție negociată îndelung, dar niciodată acceptată de Aliați. Chiar și așa Consiliul Rusia-NATO a continuat să funcționeze, iar documentele de colaborare sunt încă în vigoare.
Acum Traian Băsescu solicită NATO o dezbatere care să clarifice relațiile cu Federația Rusă și să conchidă „care mai e valoarea” Actului Fondator Rusia-NATO ținând cont de acțiunile Moscovei împotriva Ucrainei.
Pe de altă parte Consiliului Suprem de Apărare a Țării a aprobat înaintea summit-ului din Țara Galilor prezența în România a aeronavelor Aliate care vor staționa prin rotație aici și care împreună cu aviația română vor asigura așa numita “poliție aeriană”. Acest lucru înseamnă că dincolo de avioanele de luptă, pe teritoriul țării vor staționa și 200 de militari, piloți, mecanici, personal de întreținere a aeronavelor NATO, care să asigure poliția aeriană în spațiul de responsabilitate al României.
România va primi, cel mai probabil, un comandament în apropierea Mării Negre, sub conducerea Statelor Unite; cel puțin 4 aeronave, aduse prin rotație, care să survoleze permanent zona și cel puțin 4 nave care să staționeze tot prin rotație în spațiul maritim autohton. Un comandament similar va avea Polonia și una dintre țările baltice.
Traian Băsescu a mai anunțat disponibilitatea Bucureștiului de a-și asuma coordonarea proiectului NATO de sprijinire a Ucrainei în domeniul apărării cibernetice și a precizat că unul dintre obiectivele României la summit-ul Alianței din aceste zile este legat de introducerea Republicii Moldova pe lista beneficiarilor inițiativei de consolidare a capacităților de apărare. Prin această formulă președintele român speră să-i asigure Republicii Moldova o formulă de securitate, cu toate că în primă instanță ar fi vorba doar despre exerciții comune de apărare sau de intervenții în caz de calamităţi.