În Țara Galilor a început un summit al Alianței Nord-Atlantice marcat de criza din Ucraina și tensionarea relațiilor dintre Rusia și Occident. Republica Moldova, țară neutră prin constituție, se numără printre partenerii NATO și este reprezentată la summit în premieră prin ministrul Apărării, Valeriu Troenco. La Chișinău începerea summit-ului NATO a fost marcată de manifestări și declarații pro și contra.
La sediul Centrului NATO de la Chişinău, care se ocupă în principal cu diseminarea informaţiei despre această organizaţie în Republica Moldova, un grup de membri ai PSM şi simpatizanţi ai acestei formaţiuni a organizat în această dimineaţă o acţiune de protest.
Lozinca de bază a fost „Nu avem nevoie de NATO”. La fel ca alte formaţiuni politice pro-ruse din Moldova, cea mai mare fiind partidul comuniştilor, socialiştii moldoveni utilizează un bogat arsenal propagandistic pentru a acredita în societate ideea că eventuala fortificare a parteneriatului cu NATO va expune Republica Moldova unui imens pericol. Ar risca ceea ce i se întâmplă Ucrainei, spun ei, iar sondajele arată că populaţia ar fi receptivă la astfel de presupuse pericole.
Înainte de summit, premierul de la Chişinău, Iurie Leancă, a fost întrebat de presa rusă dacă Moldova îşi doreşte acum intrarea în NATO. Răspunsul prim-ministrului a fost că nu, dar mulţi realizează că acest răspuns negativ are mai degrabă legătură cu eforturile Chişinăului de a-şi menţine o brumă de relaţii cu Rusia. Când a fost însă invitată să se alăture, în timpul reuniunii, unei iniţiative a Alianţei care oferă platforma necesară unui sprijin mai solid pentru sporirea capacităţilor de apărare - Defence capacity building – Chişinăul a spus fără ezitare da. Vecină cu Ucraina şi cu o enclavă separatistă în est întreţinută logistic şi financiar de Kremlin, Republica Moldova are motive sa fie îngrijorată de evoluţiile din Ucraina si expansionismul rusesc de acolo. Doar că aşa cum apreciază experţii, armata sa este departe de a-i oferi măcar un cât de slab sentiment de securitate, mai ales din cauza dotării mai mult decât modeste, partea leului constituind-o rămăşiţe din trecutul sovietic.
În puţinele luări de poziţie publice de până acum, proaspătul ministru al apărării de la Chişinău, Valeriu Troenco, care a plecat să reprezinte Moldova la reuniunea din Marea Britanie, optase clar pentru fortificarea parteneriatului cu NATO. Oponenţii locali ai integrării euro-atlantice l-au taxat imediat numindu-l „agent al NATO”.
Este totuşi Republica Moldova pregătită să vrea mai mult decât un parteneriat mai strâns cu NATO? Un fost ministru al apărării, Vitalie Marinuţa, crede că tocmai acum ar fi momentul:
„Personal sunt pe poziţia că statutul de neutralitate al RM să fie revizuit reieşind din noile condiţii geopolitice , noi să abolim acest statut de neutralitate si sa ne mişcăm cu paşi cât mai rapizi spre integrarea nu numai in UE dar şi în structurile NATO”.
Dar Vitalie Marinuţa este doar un fost ministru. În ce-i priveşte pe oficiali, ei continuă să insiste că ar încălca constituţia dacă ar spune aşa ceva. Valeriu Chiveri, vice-ministrul afacerilor externe, răspunzând astăzi unei întrebări a Europei Libere la un club de presă organizat de centrul NATO cu prilejul summit-ului:
„Nu pot răspunde exact cum a răspuns fostul ministru al apărării. Trebuie să înţelegeţi: suntem funcţionari de stat şi avem un mandat, o echipă. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să sporim cooperarea cu NATO.”
La acelaşi club de presă, Mihai Carp, vice-director în Secțiunea Managementul Crizelor, Divizia Operaţiuni, NATO, a spus că o eventuală dorinţă de aderare a Moldovei ar fi examinată de organizaţie inclusiv prin perspectiva „bagajului” cu care ar veni un stat ca Moldova în Alianţă:
„Dacă va exista o astfel de cerere, ţările NATO vor lua în considerare o astfel de cerere şi vor analiza dacă o astfel de aderare servește interesele colective de securitate şi, cel mai important, dacă ţara care doreşte, are capacitatea să contribuie la Alianţa ca membru deplin.”
Aşa că, din punctual de vedere al experţilor, concluzia unor astfel de discuţii ar fi la suprafaţă: nu este nevoie de un statut de membru cu drepturi depline a NATO pentru ca Moldova să profite mult mai mult ca în prezent de asistenţa NATO pentru a-şi instrui militarii şi spori securitatea. Iar momentul pentru o eventuală solicitare de a intra în NATO ar putea fi formularea, mai întâi, a unei astfel de opţiuni din partea Ucrainei.
