Presa rusă a difuzat zilele trecute o informaţie potrivit căreia s-ar fi deschis o anchetă provocată de dezvăluirile jurnaliştilor de investigaţie din grupul RISE despre „Spălătoria rusească” – o afacere de spălare de bani de peste 20 de miliarde de dolari. Afacere în care ar fi implicate şi bănci din Moldova şi Letonia, pe lângă o serie de persoane influente din chiar anturajul preşedintelui rus Vladimir Putin. Oficial, oamenii legii din Moldova afirmă că nu ştiu nimic despre ancheta deschisă în Rusia, deşi susţin că au făcut numeroase demersuri la Moscova pentru a face echipă comună (o aşa-numită comisie rogatorie) în acest dosar. Totuşi, responsabilii moldoveni speră că acum ancheta ar putea progresa. Experţi contactaţi de Europa Liberă atrag însă atenţia că autorităţile responsabile de la Chişinău puteau să facă mai mult decât să se scuze că, fiind generat,scandalul financiar nu poate fi rezolvat fără sprijin rusesc. Valentina Basiul relatează:
20 de miliarde de dolari - aceasta ar fi fost suma ce ar fi tranzitat Moldova în drum spre ţările UE sau spre zone offshore, dacă e adevărat ce a scris presa din Rusia, dar şi cea de la Chișinău. Din cele mai recente investigaţii publicate de jurnaliştii ruşi rezultă că şi în anul curent ar fi fost spălaţi banii prin intermediul băncilor din Republica Moldova.
Încă în luna februarie, la Chişinău a fost deschisă o anchetă penală. Deoarece banii dubioşi ar fi provenit din Rusia, procurorii au solicitat colaborarea colegilor lor ruşi, numai că fără prea mult succes. După ce demersurile de la Chişinău au fost neglijate, informațiile difuzate de presa moscovită, l-au surprins Vasile Şarco, şeful Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor din cadru Centrului Naţional Anticorupţie.
„În mod oficial nu am primit nici un răspuns. Nu cunosc ce intenţie au dumnealor. Probabil că situaţia cu mediatizarea cazului pe larg va spori, cred eu, intenţia lor de a colabora cu reprezentanţii organelor de drept din Republica Moldova”.
Şeful Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor din cadrul CNA a spus că pe segmentul moldovenesc al presupusei tranzacții frauduloase ancheta este practic finalizată, urmând ca anchetatorii din Federaţia Rusă să le spună care este originea acestor resurse financiare. Şarco dă asigurări că există şi persoane bănuite de complicitate, dar deocamdată identitatea lor nu poate fi dezvăluită.
„Există o legătură cauzală directă şi, vă daţi seama, spălarea banilor presupune ca mijloacele financiare care provin trebuie să fie, să spune aşa, şi probate că sunt provenite din activităţi criminale, adică sunt murdari. Atâta timp cât nu avem această confirmare nu putem să dezvăluim celelalte activităţi pe care le-am desfăşurat şi urmează să le desfăşurăm”.
Pur şi simplu cineva a câştigat bani din greu din această schemă şi acum banii aceştia sunt folosiţi în scopuri contra ţării noastre.
În Republica Moldova, în această afacere sunt implicaţi atât funcţionari bancari şi presupuși creditori fictivi, cât şi judecători şi executori judecătoreşti, care au legalizat tranzacțiile. Unele dintre aceste persoane sunt deja cercetate penal.
Ion Preaşca, unul dintre autorii investigaţiei ziariste realizate de RISE Moldova (organizaţie specializată în realizarea anchetelor reportericeşti), povesteşte cum funcţiona schema ce are multe similitudini cu cazul Magniţki.
„Şi în cazul Magniţki, şi aici reacţia autorităţilor ruse a fost foarte…, nu au reacţionat operativ, cel puţin trei ani nu a fost nicio mişcare. În cazul ăsta e oleacă diferit. Aici există o schemă foarte bine pusă la punct cu implicarea persoanelor, a unor instituţii din ţara noastră, apar mult mai multe instituţii: executori, judecători, bănci ”.
Jurnalistul este de părere că factorii decizionali de la Chișinău, care spun că banii de proveniență dubioasă doar au tranzitat Moldova şi că, de fapt, bugetul rus a fost prejudiciat, încearcă să diminueze cumva gravitatea situației. Ion Preaşca susține că filiera moldoveneasca funcționează cel puţin din 2010, iar suma de aproape 20 de miliarde de dolari este doar vârful aisbergului. Un lucru este cert, spune Preaşca: sistemul bancar din Republica Moldova este implicat într-o schemă ramificată de spălare de bani.
„Da, ei zic că au solicitat informaţii, dar paradoxul este că abia anul trecut s-a început a documenta. Schema nu e nouă şi procedura e că se obţine în instanţa de judecată o decizie, care ulterior se legalizează în altă ţară şi se scot bani de la anumite firme. Dar ea este uşor de destructurat. Mă miră că autorităţile noastre nu puteau combate acest fenomen. Pur şi simplu cineva a câştigat bani din greu din această schemă şi acum banii aceştia sunt folosiţi în scopuri contra ţării noastre”.
Ruslan Milcenko, fost colaborator al poliției ruse, în prezent conducătorul Agenției anti-corupție „Analitika i Bezopasnosti” (Analize și Securitate – trad. din rus.), susţine că dacă autorităţile moldovene ar dori să facă mai multă lumină în acest caz, ar face-o fără probleme şi fără contribuţia părţii ruse, iar în situaţia în care instituţiile de la Moscova nu vor să colaboreze, Chişinăul ar fi putut să închidă oricând robinetul acestor bani, pur şi simplu confiscându-i. Mai ales că, potrivit normelor internaţionale, instituţiile de drept din orice ţară sunt obligate să investigheze astfel de cazuri.
„Înţelegeţi ce înseamnă spălarea de bani? La spălarea de bani nu poate participa doar o parte. Nu poate una dintre părţi să ia să transfere bani fără acceptul celei de-a doua. Dacă Cipru, de exemplu, nu va dori să primească banii ruşilor şi va vrea să studieze mai amănunţit informaţiile despre originea acestor bani, atunci nu vor putea face nimic pentru a împiedica acest lucru nici organele de drept din Rusia, nici reprezentanţii puterii din Rusia. La fel şi în cazul Moldovei, dacă organele de drept vor dori să sporească controalele, să aducă mai multă transparenţă, pentru a le arăta cetăţenilor ce e cu aceşti bani, care tranzitează băncile moldovenești, atunci, credeţi-mă, nimic nu le va rămâne de făcut autorităţilor ruse. E o mare ipocrizie că o ţară nu o poate influenţa pe a doua“.
Acest mecanism a funcţionat de anii buni şi, probabil, va fi dificil de investigat, deoarece sunt la mijloc bani mari, funcţionari mari, corupţie mare.
Ruslan Milcenko se declară convins că în ambele ţări există persoane interesate, inclusiv din rândul funcţionarilor, şi că de această afacere se cunoaşte demult.
„Iar acum, pentru a nu provoca un scandal internaţional, încearcă să arunce mingea pe terenul celălalt, ca şi cum nu ar putea descurca singuri această chestiune. Acest mecanism a funcţionat de anii buni şi, probabil, va fi dificil de investigat, deoarece sunt la mijloc bani mari, funcţionari mari, corupţie mare”.
Banca moldovenească implicată în acest caz a respins marți acuzaţiile, susţinând că nu a încălcat legea şi că anchetele jurnalistice lansate ar face parte din scenariul unui atac informaţional.