Viorel Chetraru: „Fără un sprijin public, orice activitate anticorupție este sortită pieirii”

Procuratura Anticorupţie anunţă că a finalizat urmărirea penală şi a expediat în instanţa de judecată cauza penală vizând tentativa de
corupere a deputaţilor în Parlamentul Republicii Moldova. Pe banca acuzaţilor se vor afla două persoane, care au fost reţinute în 7 martie de procurorii şi ofiţerii anticorupție, în timp ce dădeau 250.000 de dolari unui intermediar. Banii urmau să
ajungă la un deputat, pentru a-l determina să părăsească coaliția de guvernare. Directorul CNA Viorel Chetraru oferă detalii într-un interviu acordat Europei Libere.

Europa Liberă: Domnule Chetraru, câtă încredere poate avea cetăţeanul că, în Moldova, se luptă cu marea corupţie, dacă nimeni nu este trimis după gratii, aşa cum se întâmplă în alte ţări? Câtă dreptate au cei care spun că statul tolerează corupţia, mai ales, între înalţii funcţionari? Pentru că este ştiut, condamnarea reală cu închisoare a funcţionarilor corupţi ar conduce nemijlocit la diminuarea acestui fenomen care se numeşte corupţia.
Viorel Chetraru: „Aş începe, mai întâi de toate, prin a vă răspunde la a doua parte a întrebării, spunându-vă că CNA nu este autoritatea care trimite oameni la puşcărie. CNA este instituţia care acumulează probe în privinţa persoanelor care se fac vinovate de comiterea actelor de corupţie. Şi, ulterior, împreună cu procurorii, desfăşoară urmărirea penală, instrumentează probele, după care trimite dosarele în judecată. Judecătorii sunt cei care trebuie să decidă dacă cineva se face vinovat de comiterea infracţiunilor de corupţie şi ce pedeapsă trebuie să primească.”

Europa Liberă: Acum lăsaţi să se înţeleagă că efortul, pe care îl faceţi dumneavoastră, într-un fel, dacă rămâne fără rezultat, nu vă deranjează?

Viorel Chetraru: „Noi nu lăsăm fără atenţie orice ignorare a muncii depuse de noi pe domeniul acesta de prevenire şi combatere a corupţiei, mai ales, pe dosarele penale care au fost instrumentate de către instituţia noastră. Tocmai de aceea, imediat cum am fost învestit în această funcţie de director al CNA, noi am făcut o analiză profundă a modului cum sunt examinate cazurile noastre de către judecători de la toate instanţele. Constatăm că, de cele mai multe ori, cei care se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor de corupţie, chiar dacă sunt recunoscuţi vinovaţi, prin hotărâri judecătoreşti definitive, primesc sentinţe derizorii – suspendarea executării pedepsei sau amenzi administrative. Lucru pe care l-am considerat inacceptabil şi am început deja, împreună cu Ministerul Justiţiei şi Curtea Supremă de Justiţie, examinarea minuţioasă a acestei situaţii. Şi sper foarte mult că lucrurile se vor schimba. La nivelul Curţii Supreme de Justiţie, noi deja am vorbit despre necesitatea unificării practicii judecătoreşti, atunci când vorbim despre examinarea cazurilor care vizează cazurile de corupţie. Noi vom aştepta şase luni de zile să vedem care va fi reacţia instanţelor de judecată, de pe urma acestor intervenţii ale noastre. Mai mult ca atât, această aşteptare nu va fi una pasivă, noi foarte atent vom monitoriza şi vom urmări mersul proceselor pe fiecare caz, unde probele au fost instrumentate de către ofiţerii noştri şi, din punctul nostru de vedere, aceste probe stau bine pe picioare şi pot rezista unui proces echitabil, în mai multe etape, până la instanţa supremă. Şi vreau să vă dau asigurări şi să vă rog să aveţi puţină răbdare şi vă asigur că lucrurile se vor schimba. Şi cei care vor comite acţiuni de corupţie vor ajunge să fie calificaţi de către instanţe, după merite.”
Europa Liberă: Ceea ce am văzut noi, până în momentul de faţă, că pentru luare de mită a fost trimisă la închisoare o directoare de liceu, pentru luare de mită de 200 de euro a fost trimis la puşcărie un magistrat pe o perioadă de şapte ani. Dar am auzit chiar şi ambasadorul Germaniei la Chişinău, care a declarat că i se pare exagerată condamnarea unui judecător la şapte ani de puşcărie pentru o mită de 200 de euro şi a spus că e nevoie de luptat cu corupţia şi să fie pedepsiţi înalţi demnitari, dacă se dovedeşte că sunt implicaţi în acte de corupţie.

Viorel Chetraru: „Trebuie să vă dau dreptate şi dumneavoastră, şi ambasadorului. Vreau să vă spun că este o abordare sistemică, unanim expusă de majoritatea societăţii. Anticorupţia nu este o chestiune drăguţă, pe ea nu poţi face şi monta emisiuni de divertisment duminicale. De cele mai multe ori, ea generează o reacţie repulsivă, o reacţie neplăcută pentru multă lume. Şi trebuie să recunosc că pentru ca o politică eficientă anticorupţie să fie una de succes, cineva trebuie să facă puşcărie. De cele mai multe ori, este indicat ca acel cineva să vină din mediul politic, dintre cei care reprezintă puterea, dintre cei care gestionează resurse publice importante. Şi noi suntem conştienţi de acest lucru.”

Europa Liberă: Aşa cum se întâmplă în alte state. Ne uităm peste Prut, în România, în Bulgaria, în alte ţări membre ale Uniunii Europene.
Viorel Chetraru: „Tocmai de aceea şi ne-am propus să mergem pe o asemenea abordare. Doar, în ultima perioadă noi avem peste 30 de dosare care vizează persoane importante, care vizează domenii strategice, care sunt gestionate de persoane importante din mediul politic. Aici iarăşi revin la rugămintea mea de a avea puţină răbdare. Noi nu putem trimite în judecată acum, când, în sistemul judecătoresc, se compromite orice încercare de a condamna pentru acte de corupţie, în baza unor probe care stau la baza învinuirilor pe care le aducem noi acestor persoane. Noi trebuie să avem un sistem credibil, care să fie pregătit să examineze asemenea cazuri. Fiindcă trebuie să recunoaştem, cei din nivel înalt, care reprezintă puterea, de cele mai multe ori, nu lasă urme vizibile – ei nu semnează acte, ei se limitează la darea indicaţiilor. Aici nu poţi să te bazezi pe nişte probe materiale pe care le-a acumulat, de-a lungul timpurilor. Şi probele sunt foarte firave şi ele nu prea stau bine în picioare, deci, este necesară o muncă migăloasă pe fiecare caz. Şi, de multe ori, anchetele durează ani de zile. Uitaţi-vă chiar şi la ceea ce spuneţi dumneavoastră, în România, învinuirile pe care a fost condamnat Năstase, examinarea cazului a durat mai bine de opt ani de zile. Toate aceste reforme au nevoie de schimbarea abordării şi atitudinii la fiecare etapă, la fiecare segment, începând cu ofiţerii de investigaţii, ofiţerul de urmărire penală, procurorul şi judecătorul. Fiindcă ei trebuie să înţeleagă că pe asemenea învinuiri o acuzare de comitere a actelor de corupţie îşi are dreptul la existenţă şi pe baza acestei acuzări omul poate fi condamnat. Fiindcă prejudiciul material poate fi echivalat cu prejudiciul interesului public. De multe ori, îmi spun judecătorii: „Dar nu este prejudiciul material comis anume de acesta”. Staţi puţin, este vorba şi de interes public, este vorba şi de modul cum au fost date indicaţiile, este necesară o abordare complexă şi să nu ne limităm la funcționarul de la coadă, care a semnat actul. Fiindcă noi suntem într-o realitate moldovenească, nu prea vei vedea pe cineva să vină şi să declare de bună voie că cineva i-a dat indicaţii ca să semneze un act. Şi atunci, organul de urmărire penală trebuie să fac tot ce este posibil ca să-l facă pe acel cineva, să-l determine să spună cum a fost realitatea, dar să-l determine prin acte procedurale, corecte, care să stea foarte bine pe picioare în instanţă. Astfel, aceste cauze durează.”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă c,ă abia peste opt-zece ani, şi în Republica Moldova ar putea să fie cunoscute numele marilor corupţi? Ori, ne amintim cât tam-tam s-a făcut, atunci când s-a vorbit despre dosarele Vicol, Moldovan, Gherasim, Usatîi, Focşa. Care e finalitatea lor?

Viorel Chetraru: „Noi nicidecum nu vom avea acest lux de a aştepta opt ani de zile. Termenul va fi unul mult mai redus pe toate dosarele de rezonanţă care sunt investigate de către CNA. Toate cazurile specificate de dumneavoastră sunt în procedura de urmărire penală a ofiţerilor Centrului şi a procurorilor anticorupţie. Pe unele dintre ele procedura penală a fost finisată, dosarele au fost trimise în instanţă. Şi cazul pe care l-aţi specificat dumneavoastră, cu şeful Inspectoratului Fiscal şi secretarul general adjunct al guvernului şi ministrul Finanţelor, toate aceste cauze sunt deja în judecată şi ele îşi urmează cursul firesc al examinărilor. Pe multe cazuri care le-aţi specificat sunt necesare expertize sofisticate, cum ar fi expertiza fonetică, prin care să stabilim apartenenţa vocii, expertiză care nu se face în Republica Moldova şi nu o face nimeni. Noi abia acum terminăm pregătirea experţilor în afara ţării, pentru a avea capacitatea să determinăm veridicitatea şi apartenenţa vocii de pe o interceptare telefonică, ca să putem mai departe să mergem cu învinuirea pentru acte de corupţie. Este mai mult de lucru pe aceste dosare şi lucrul se duce, dar, cum v-am spus, ca să putem obţine condamnări, noi trebuie să schimbăm situaţia, inclusiv în domeniul justiţiei și la nivel de procurori.”

Europa Liberă: În ce fel trebuie schimbată situația?

Viorel Chetraru: „Oamenii trebuie să înțeleagă că tactica și metodica de documentare a infracțiunilor de corupție poate fi mult mai simplă decât abordarea pe care am avut-o, până acum. Fiindcă, până acum, noi nu am avut persoane condamnate, dacă nu s-a depistat banul care provine din corupție, ca probă materială, ca corp delict la persoana care este învinuită de această infracțiune, lucru care este inacceptabil în toată lumea. Oamenii sunt condamnați pentru trafic de influență și aceste învinuiri sunt probate doar de simple interceptări, fără probe materiale care trebuie ulterior să fie depistate. Oamenii sunt învinuiți și condamnați pentru acte de corupție, la baza învinuirilor fiind interceptarea convorbirilor telefonice, depoziția unor martori doar, fără, iarăși, necesitatea probării materiale propriu-zise, prin constatarea ca corp delict a banilor care sunt depistați la persoană și lucrurile acestea trebuie să fie acceptate inclusiv de procurori și de judecătorii noștri, fiindcă, în ziua de azi, v-am spus, cei de nivel înalt nu lasă urme materiale. Și tactica și metodica de documentare a unor asemenea infracțiuni trebuie să fie diferită.”

Europa Liberă: Aici s-ar încadra și cazul care ține de repararea trenurilor de la Calea Ferată din Moldova?
Viorel Chetraru: „Repararea trenurilor la Calea Ferată din Moldova este un caz foarte complex. Pe acest caz, procesul penal este inițiat nu doar în Republica Moldova. Există un proces penal și în România. Și cazul este foarte și foarte complex, fiindcă vizează funcționari de nivel înalt, de pe ambele părți ale Prutului. Noi am trimis mai multe comisii rogatorii și împreună cu colegii din România desfășurăm urmărirea penală pe cazul dat. Pentru moment, noi încă nu suntem în faza de a finisa urmărirea penală, fiindcă sunt inițiate și niște expertize, inclusiv expertize tehnice și expertize financiare care vor fi efectuate inclusiv în afară țării. Și cazul acesta va fi unul mai de durată.”

Europa Liberă: Domnule Chetraru, am ajuns la un compartiment destul de important – spălare de bani, spălare de bani a instituțiile de stat, spălare de bani în sistemul bancar, a afectat destul de grav Republica Moldova acest flagel, aveți o explicație?

Viorel Chetraru: „Amplasarea geografică a Republicii Moldova a fost una extrem de favorabilă pentru asemenea procese. Noi suntem amplasați geografic între Vest și Est, în mare parte, sunt gestionate și procesate sume enorme de bani care provin din resurse naturale, cum ar fi Federația Rusă, un sistem bancar enorm care gestionează bani enormi și un sistem bugetar enorm care este finanțat în Federația Rusă, bani care ulterior sunt procesați și scoși din Federația Rusă, transferați ulterior în offshoruri și în alte zone sigure. De cele mai multe ori, toate aceste transferuri vizează și vizau segmente intermediare mai comode pentru acest sistem: erau Țările Baltice și se află în prezent, Republica Moldova și mai existau Kârgâzstanul, Ucraina și așa mai departe. Situația pe care am avut-o noi și în Cipru, și în Grecia, și în Țările Baltice, și în Kârgâzstan, și în Ucraina, în ultima perioadă, a făcut în așa fel încât majoritatea fluxurilor să fie gestionate prin intermediul sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova. Și această amplasare și legislația Republicii Moldova a făcut extrem de favorabil tranzitul acestor fluxuri financiare anume prin intermediul sistemului financiar-bancar moldovenesc. Noi suntem pregătiți să gestionăm aceste cazuri, nu înseamnă, de fiecare dată, că este vorba de spălare de bani sau de transferuri ilegale și nu înseamnă, de fiecare dată, că trebuie să existe o reacție procesual-penală pentru examinarea acestor cazuri. Dar noi suntem foarte atenți la monitorizarea originii acestor fluxuri financiare, noi avem o colaborare cu toți cei care sunt implicați în procesul acesta de monitorizare și de gestionare a fluxurilor financiare, inclusiv colegii noștri din Serviciul Secret al Statelor Unite cu cei care reprezintă autoritățile de monitorizare și prevenire, și combatere a spălării banilor. Recent, noi am finalizat un caz împreună cu colegii din Marea Britanie, prin care am obținut condamnarea mai multor persoane la termene de ispășire a pedepsei, în Marea Britanie, pentru infracțiuni de comercializare a drogurilor și spălare de bani, cu condamnări, de la șapte până la unsprezece ani.”

Europa Liberă: Cine sunt persoanele?

Viorel Chetraru: „Sunt persoane de origine arabă care au legalizat banii proveniți din infracțiuni, prin intermediul Republicii Moldova, sunt inițiate procedurile respective de recuperare a prejudiciului și de confiscare a bunurilor care provin din infracțiuni. Sunt pornite mai multe cauze penale care vizează infracțiuni de spălare de bani, câteva din ele deja au fost trimise în judecată. Deci această abordare este una complexă, una sistemică și necesită atât pregătire, cât și intervenție, la nivel legislativ, în domeniul nostru financiar-bancar pentru a nu face posibilă implicarea sistemului nostru financiar-bancar în asemenea tranzacții.”

Europa Liberă: Dar vă întrebam: complicii din Moldova cine ar fi?
Viorel Chetraru: „De cele mai multe ori, complicii din Republica Moldova sunt persoane care intermediază aceste transferuri. Ei sunt identificați, noi lucrăm cu aceștia, de multe ori, îi punem sub învinuire.”

Europa Liberă: Domnule Chetraru, vorbind despre spălarea banului, ajungem și la cazul de corupere a deputaților, iarăși, un dosar, se pare, cu răsunet, deocamdată mai staționează aici, la Centrul Național Anticorupție?

Viorel Chetraru: „Dumneavoastră sunteți primul ziarist căruia îi comunic că acest dosar este finisat, urmărirea penală este finisată și acest dosar este trimis în instanță, împreună cu corpurile delicte și cu persoanele care, de altfel, sunt în arest.”

Europa Liberă: Ce v-a demonstrat acest caz?

Viorel Chetraru: „Acest caz a scos în evidență mai multe lucruri, în primul rând, noi am fost nevoiți să constatăm că totuși prezentăm un interes enorm pentru marile puteri din regiune, inclusiv la nivel politic, fiindcă acest caz a scos în evidență interesul pe care îl manifestă inclusiv serviciile speciale față de sistemul nostru politic, serviciile speciale din afară…”

Europa Liberă: Serviciile speciale din Federația Rusă?

Viorel Chetraru: „Închei aici. Nu vreau să fac expuneri, fiindcă cazul încă va avea continuitate care trebuie să fie preluată de serviciile specializate ale Republicii Moldova, fiindcă sistemul nostru este unul foarte fragil și unul care poate fi penetrat și, spre regret, exisă cetățeni ai Republicii Moldova care pot fi folosiți pentru ca sistemul nostru politic să fie afectat și influențat din afară. Și de aici încolo vom scoate multe învățăminte atât la nivelul nostru, cât și la nivelul Serviciului de Informații și Securitate și a Procuraturii Generale.

Europa Liberă: Centrul Național Anticorupție continuă să supravegheze posibile alte tentative de corupere a aleșilor poporului ori v-ați limitat la ancheta celor două persoane reținute?
Viorel Chetraru: „Întregul proces penal și toate măsurile noastre sunt bazate pe probele pe care noi le acumulăm și pe sesizările, și pe semnalele care parvin în adresa noastră.”

Europa Liberă: Mai vin semnale?

Viorel Chetraru: „Noi am reacționat doar la acele semnale pe care le-am preluat noi prin canale deschise. Toate celelalte informații care vizează tentative de corupere a funcționarilor publici, aici mă refer nu doar la deputați, și tentativele de corupere a funcționarilor din alte domenii sunt obiectul nostru de investigații. Eu nu sunt în drept acum să vă spun dumneavoastră despre investigațiile care sunt efectuate de Centru, doar vreau să vă spun că noi suntem extrem de atenți la toate semnalele care parvin din partea celor care pot fi ținta unor tentative de corupere.”

Europa Liberă: În societate se vorbește foarte mult și despre faptul că anumiți politicieni se răzbună. Vreau să vă întreb dacă în vizorul CNA-ului sunt exponenții tuturor partidelor fie de la guvernare, fie din opoziție?

Viorel Chetraru: „Recent, eu am fost nevoit să mă confrunt cu o nemulțumire a unor membri ai Parlamentului care au solicitat să fie informați pe mai multe cazuri care sunt în procedura Centrului. Și am fost chiar atent abordat precum că Centrul ar lucra direcționat doar în privința anumitor reprezentanți ai unor partide, lucru care m-a determinat să fac o analiză a lucrurilor, din punct de vedere al apartenenței de partid, fiindcă, de cele mai multe ori, noi, în ultimul moment, aflăm dacă aparține această persoană unei formațiuni politice sau nu și lucrul acesta mai puțin interesează. Dar, iată, această abordare – pe care eu o consider inacceptabilă.”

Europa Liberă: Aleșii poporului, dacă v-au replicat aceasta, înseamnă că ei cunosc foarte bine apartenența politică a celor care sunt în centrul atenției dumneavoastră.

Viorel Chetraru: „Fiindcă, de cele mai multe ori, în atenția noastră sunt reprezentanții puterii, sunt cei care se află la guvernare și sunt exponenți ai acestei guvernări și, de multe ori, partidele sunt percepute de ei ca niște cluburi de interese care pot să le protejeze activitatea lor, deseori, nu tocmai cea legală. Iată această abordare – încă durează să fie înțeleasă, inclusiv de către deputați și să fie calificată corespunzător. Iată, dumneavoastră aveți în față modul de repartizare a dosarelor pe care l-am făcut recent, drept urmare a acestei abordări și vreau să vă spun că tabloul nu este tocmai așa cum ni se aduc nouă învinuiri, în marea majoritate a celor care sunt învinuiți pentru acte de corupție există o repartizare reprezentativă, proporțională cam cum și sunt mandatele în Parlament, cu excepția Partidului Comuniștilor care sunt minoritari, de această dată, fiindcă e și un lucru firesc, ei nu mai reprezintă puterea și nu au acces la resurse.”

Europa Liberă: Domnule Chetraru, într-un an electoral, sincer, pot fi livrate rezultate, în această luptă pe care o duceți împotriva corupției?

Viorel Chetraru: „Nu vreau să vă spun că nu se poate. Se poate de făcut, sigur că va fi mult mai dificil, fiindcă, de fiecare dată, va trebui să ne confruntăm cu o reacție, cu o repulsie și cu o reacție de apărare agresivă din partea unei formațiuni politice care, într-o perioadă electorală, este extrem de consolidată, extrem de unită. Și aici, de multe ori, este mult mai greu, în spațiul public, să dovedești că ai dreptate. Însă noi ne vom căuta de treaba noastră și ne vom face datoria așa cum trebuie să o facem. Fiindcă trebuie să recunosc: fără un sprijin public, orice activitate anticorupție este sortită pieirii. Nu în zadar politicienii, cei care vizați de anchetele noastre, au înțeles acest lucru. Ce se întâmplă atunci când ei sunt vizați de acte de corupție? Se investește enorm în campanii de spălare a imaginii acestora, inclusiv prin intermediul presei. Fiindcă majoritatea presei este una angajată și își face treaba în funcție de cel care îl plătește.”

Europa Liberă: Ați spus ceva grav.
Viorel Chetraru: „Am spus ceva grav, fiindcă știu, am spus în cunoștință de cauză. De multe ori, atunci când noi învinuim un funcționar, ne trezim cu o reacție emotivă, deseori, neargumentată, nemotivată, de învinuire a instituției, a procurorilor precum că desfășoară niște anchete la comandă. Eu vreau să spun cu toată responsabilitatea că nimeni nu își permite să construiască o învinuire pe probe inexistente, mai ales, pe cazuri de corupție care vizează funcționari de nivel înalt. Nu există fum fără foc. Tocmai de aceea, noi suntem pregătiți de o asemenea reacție și de o asemenea abordare și noi vom fi pregătiți inclusiv prin a comunica societății esența cazurilor, sigur că, în limita permisivă a Codului de Procedură Penală fiindcă, de multe ori, noi suntem limitați nu prea avem acea libertate pe care o au cei care sunt vizați de anchetele noastre, fiindcă, cel mai frecvent, noi ne pomenim în situația – cam mult se investește nu în avocații apărării, dar în presa care încearcă să spele politicianul, de fiecare dată. Fiindcă aceștia au înțeles șiretlicul, au prin care este succesul, în situația respectivă, și investesc în sprijinul public, prin manipulare de opinii, manipulare care se face prin intermediul presei, de cele mai multe ori.”

Europa Liberă: Care vă sunt reproșurile, regretele că ați fi vrut și nu ați putut?

Viorel Chetraru: „Regrete sunt multe, mă vizează pe mine personal, activitatea profesională, modul cum au fost construite prioritățile, care au fost abordările pe un caz sau pe altul. Eu lucrez asupra acestora și vreau să vă asigur că, de cele mai multe ori, știu să fac concluzii.”