La începutul lunii decembrie, anul trecut, președintele Rusiei participa la sărbătorirea oficială a 250 de ani ai Muzeului Ermitaj și, într-un gest, s-ar putea spune, în tradiție „țarist-capitalistă” dăruia instituției o piesă de o valoare imensă: un ceas-ou creat de celebrul
bijutier al țarilor, Carl Fabergé. Cum se relata în presă în acel moment, oul a fost cumpărat de un om de afaceri rus, care a deschis un muzeu Fabergé la Baden-Baden, în Germania, cu ocazia unei licitații din 2007, la Christie’s. Prețul piesei istorice: nouă milioane de lire sterline. Istoria nu spune și cum sau contra cărei sume oul a ajuns în mîinile lui Vladimir Putin…
La aniversarea Ermitajului, președintele rus nu numai că a lăudat Muzeul, dar a anunțat că ar fi discutat cu directorul acestuia, deschiderea unor sateliți ai instituției la Ekaterinburg, Omsk și Vladivostok. Este adevărat că numărul pieselor de artă aflate în depozitele Ermitajului permite, fără probleme, multiplicarea centrelor muzeale ruse despre care, Vladimir Putin ar fi declarat atunci că este convins „că vor fi unice, nu numai în calitatea lor de muzee regionale, dar și ca atracții naționale”.
Că dictatorilor din toate epocile, cu puține excepții – Ceaușescu ar fi una – le-a plăcut arta și să se afișeze în compania oamenilor de artă nu este nici un secret. Putin a fost mai mult decît lăudat în această privință, dirijorul Vladimir Gergiev fiind unul din sicofanții săi cei mai cunoscuți, acționînd cu predilecție în lumea vest-europeană. Dar, în lumea artelor plastice nu toți sînt de aceeași părere, ba chiar, potrivit unei sinteze făcute recent în publicația pe Internet, „The Art Newspaper”, numărul celor ce se dezic de Vladimir Putin și eforturile sale de a utiliza arta ca un mijloc de propagandă pentru politica agresivă în Ucraina și justificarea anexării Crimeei, ia proporții.
Lucrare expusă la expoziția de la Perm din 2013...
La 8 ianuarie, unul din impresarii culturali ruși cei mai cunoscuți, Marat Gelman - născut la Chișinău -, fost director al Muzeului de Artă Contemporană din Perm, și-a confirmat decizia, anunțată încă în decembrie, de a părăsi Rusia pentru a se muta într-o stațiune balneară din… Muntenegru, la Budva.
Gelman și-a cîștigat o celebritate aparte în 2013, cînd a organizat o expoziție cu titlul „Bun venit! Soci 2014”, în care a expus lucrări considerate apoi la Moscova a lua în derîdere Olimpiada de Iarnă, mîndria lui Vladimir Putin, și pe… Stalin. Ancheta care a urmat a calificat lucrările drept extremiste, iar Gelman a fost concediat de la conducerea Muzeului pe care l-a creat în 2009, la Perm, centru important al complexului militar-industrial rus.
Marat Gelman
„Am apărat expoziția pe care „ei” au vrut să o cenzureze. Am permis ca patru ani de lucru să-mi fie puși sub semnul întrebării într-un punct de principiu. Plec acum, ca să pot lucra în pace”. Și, adăuga el într-un interviu acordat revistei liberale „Novoye Vremya”, „Înțeleg că pentru acei ce vor continua să-și apere principiile în Rusia, lucrurile vor merge din ce în ce mai greu după plecarea mea”.
Un alt artist plastic, Dmitri Vilenski, unul din fondatorii colectivului de artă Șto Delati, care s-a retras în semn de protest împotriva anexării Crimeei de la Bienala de artă Manifesta 10, de la St. Petersburg, afirmă că mulți dintre studenți visează să plece, dar că provin din familii prea sărace și nu au acces la programele din străinătate.
Bienala europeană „Manifesta 10” la St. Petersburg
Despre situația actuală din Rusia depunea mărturie, pentru publicația amintită deja, „The Art Newspaper”, și Ekaterina Degot,
Ekaterina Degot
directoare artistică la Academia Künste der Welt din Köln, după spusele căreia: „A avea o reputație internațională nu servește pentru o carieră într-o instituție din Rusia. Din moment ce directorii de muzeu sînt obligați să exercite cenzura, ei trebuie să fie selecționați cu grijă dintr-o rezervă de oameni loiali regimului”. Degot, profesoară încă la o școală de artă din Moscova, adăuga că a fost avertizată de poliția rusă că este pe o listă de extremiști potențiali, fiindcă a avut-o ca studentă pe Ecaterina Samuțevici, una din membrele grupului punk „Pussy Riot”…
Un fotograf documentarist de la aceeași Școală de Artă Rodchenko, ca și Degot, Valeri Nistratov, este citat cu temerea că Rusia alunecă spre fascism. Deși elevii săi înclină să emigreze în vest, Nistratov spunea că el nu este pregătit să plece, deoarece, pentru fotografi și artiști, crizele ar fi „un moment istoric interesant în viața unei societăți” și că ei trebuie să le înregistreze ca mărturie.