Consiliul Suprem de Apărare a Țării a analizat astăzi situația din Ucraina și implicațiile asupra României. Președintele Klaus Iohannis a prezidat astfel pentru prima dată întrunirea șefilor serviciilor secrete cu miniștrii de forță și premierul. S-a discutat despre sprijinul pe care îl oferă România Ucrainei și despre „deschiderea fără precedent a autorităților de la Kiev față de cooperarea bilaterală”. În afară de susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei în interiorul Uniunii Europene, nu este deocamdată prea clar cum s-ar putea materializa susținerea invocată de oficialii români. Cum spunea chiar ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, în privința aprovizionării cu arme a Ucrainei, România se află într-un „proces de reflecție” și nu știe care este „cea mai bună opțiune”, cu atât mai mult cu cât țara „nu deține acele echipamente” de care ar avea nevoie Kievul. În același timp, Bucureștiul ar vrea să profite de această “deschidere” a liderilor ucrainieni pentru a obține promisiuni pentru minoritatea română din zona Cernăuți și eventual o implicare a României în refacerea Ucrainei după încheierea conflictului. Ambele deziderate sunt însă pe termen mai lung, fiindcă pe termen scurt Bucureștiul nu are prea multe pârghii de acțiune, iar preocuparea internă ține mai mult de strategia de apărare a țării, în cazul extinderii conflictului, o situație puțin probabilă după estimările liderilor români.
CSAT, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, a aprobat astăzi intrarea pe teritoriul României a unor forțe militare portugheze în perioada mai-iunie cu scopul pregătirii misiunilor de Poliție Aeriană NATO. Este vorba despre patru aeronave F16 și circa 150 de soldați, care se vor alătura forțelor americane staționate în cele două baze militare americane din România. Prezența portughezilor trebuie aprobată de Parlament în perioada următoare și nu există rețineri din acest punct de vedere din partea nici unui partid politic.
La ședința CSAT a fost prezent și noul șef al Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, a cărui nominalizare a trecut ieri cu votul majoritar al legislativului. Hellvig a declarat de la tribuna Parlamentului că „nimeni nu are intenția de a muta parteneriatul strategic între SRI și Statele Unite”. Această subliniere a venit după un articol al acestuia publicat la începutul anului, în care argumenta oportunitatea unei noi axe pentru România: București-Berlin-Washington. Fostul șef al serviciului, George Maior a vorbit despre atașamentul atlantist al lui Hellvig, adăugând că urmașul său „va realiza repede că vechile axe politico-strategice sunt desuete” în noul context internațional. Din punctul lui de vedere, interesele de securitate ale României pot fi promovate mai cu seamă prin parteneriatele operaționale.
Cu totul întâmplător astăzi sunt la București atât șeful FBI cât și cel al CIA, care au avut întâlniri la nivelul cel mai înalt, dar și discuții la principalele structuri secrete din România. „Parteneriatul cu SRI este unul dintre cele mai bune pe care Biroul Federal de Investigații al Statelor Unite le are în întreaga lume”, a spus directorul FBI, James Comey după întâlnirea cu Eduard Hellvig, omologul său din România.
Problemele din Est, pericolul pe care îl ridică avansul Rusiei și totodată dilemele de politică externă de la Sofia și Budapesta, fac din România un pol euro-atlantic, de unde aliații pot survola zonele instabile.