Ingrid Tersman: „Nota informativă” cuprinde cea mai bună expertiză întocmită de partenerii-cheie ai R. Moldova”

Partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, între care şi Suedia, au transmis recent Guvernului de la Chişinău un set de recomandări numit diplomatic „Note informative”. Se precizează că ar fi nişte „opinii şi recomandări” pe care Guvernul „le-ar putea utiliza în măsura în care le consideră utile şi relevante”. În capul listei se regăsesc lupta împotriva corupţiei, continuarea reformei justiţiei şi asigurarea unui sector bancar bine reglementat. Sunt aceste recomandări şi de neocolit? Un interviu pe această temă cu Ambasadoarea Suediei, Ingrid Tersman:

Ingrid Tersman: „Cred că este important să vedem în această „Notă informativă” un efort comun al partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova. În acest proces, Banca Mondială şi-a asumat rolul de coordonator şi împreună am elaborat cele mai bune recomandări posibile pentru noul Guvern. Lucrul asupra acestor îndrumări a început înaintea alegerilor parlamentare de la finele anului trecut.

Pot să vă asigur că această „Notă informativă” cuprinde cea mai bună

expertiză întocmită de partenerii-cheie ai Republicii Moldova. Desigur, recomandările, pe alocuri, pot părea destul de dure, însă credem că anumite domenii au nevoie la acest moment de măsuri dificile.

Vedem această iniţiativă ca pe o propunere din partea noastră pentru Republica Moldova, întru modernizarea şi dezvoltarea ţării. Dacă Guvernul va realiza toate recomandările sau, cel puţin, majoritatea, schimbările spre bine nu se vor lăsa aşteptate. Prin urmare, credem că acest document este unul foarte bun”.

În studioul Europei Libere: ambasadoarea Ingrid Tersman intervievată de Diana Răileanu

Europa Liberă: Poate fi interpretat acest gest al partenerilor de dezvoltare drept un semn de neîncredere sau, dimpotrivă, ca o mână de ajutor întinsă Chişinăului pentru accelerarea reformelor?

Ingrid Tersman: „Trebuie să ţinem cont de faptul că Republica Moldova a înregistrat mai multe progrese pe parcursul anului 2014. De exemplu, a obţinut regim liberalizat de vize cu ţările din Uniunea Europeană. În spatele acestui beneficiu stă foarte multă muncă. De asemenea, a fost semnat şi ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Ţara mea, Suedia, de asemenea, a ratificat acest document la finele anului trecut. Cred că aceste succese merită atenţie.

Însă, la fel, anul 2014 a fost unul electoral, iar perioadele electorale

încetinesc reformele oriunde în lume. În prezent, cu toţii ne dăm seama că Republica Moldova are nevoie de schimbări clare în mai multe domenii-cheie şi cred că acum este momentul potrivit ca noul Guvern să accelereze reformele în beneficiul cetăţenilor acestei ţări.

Observ, în calitatea mea de reprezentantă a unui stat partener al Republicii Moldova, că anumite reforme au pierdut din viteză pe parcursul anului trecut şi cred că acum este momentul potrivit, inclusiv pentru noul Guvern de la Chişinău, să reia mersul firesc al acestor reforme”.

Europa Liberă: La ce domenii-cheie vă referiţi?

Ingrid Tersman: „În primul rând, aş scoate în evidenţă lupta împotriva corupţiei. În acest domeniu e nevoie de o mână de fier pentru că nimic nu împiedică dezvoltarea ţării aşa cum o face corupţia. Acest flagel afectează şi încrederea cetăţenilor în autorităţi. Un alt domeniu important este cel al justiţiei, mă refer inclusiv la necesitatea reformării Procuraturii.

Cred că este foarte importantă dezvoltarea unui sistem de justiţie care ar putea servi şi funcţiona în beneficiul oamenilor simpli şi al celor de afaceri. De asemenea, mediul de afaceri şi economia, în general, au nevoie de foarte multă atenţie şi, aşa cum am scos în evidenţă în nota informativă despre care am vorbit mai devreme, provocarea-cheie este rezolvarea problemelor din sectorul financiar-bancar, cu care se confruntă în prezent ţara”.

Europa Liberă: Ce riscă Guvernul de la Chişinău dacă nu va pune în practică aceste recomandări?

Ingrid Tersman: „Nu cred că Guvernul va ignora aceste recomandări. Am avut discuţii productive cu premierul Chiril Gaburici atunci când i-am înmânat acest set de recomandări. Vom continua pe parcrsul următoarelor săptămâni dialogul cu Guvernul de la Chişinău. Ştiu că premierul a transmis „Nota informativă” colegilor din Executiv, deci cred şi sper că acest document va beneficia de atenţia pe care o merită”.

Europa Liberă: Sectorul financiar este primul în lista celor punctate de autorii documentului. Putem deduce că aici este cea mai dramatică situaţie şi că lucrurile au scăpat de sub controlul autorităţilor?

Ingrid Tersman: „Aş putea spune că Republica Moldova se confruntă cu probleme serioase în sectorul financiar-bancar. Din câte cunoaştem, sunt trei bănci care se află acum sub administrarea specială a Băncii

Naţionale. Desigur, urmărim şi dezbaterile în mass-media. Presa de aici se întreabă care ar fi adevăratele probleme ce ţin de aceste bănci?

Cred că Guvernul va face bine dacă va asculta îndeaproape îndemnurile partenerilor săi internaţionali, mă refer la cei din domeniul finanţelor, nu în ultimul rând Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, şi, de asemenea, va relua negocierile cu FMI în vederea semnării unui nou acord. Este important ca problemele din sectorul financiar să fie rezolvate foarte rapid, inclusiv din cauza provocărilor economice din regiune, care, de asemenea, au o influenţă asupra economiei moldoveneşti”.

Europa Liberă: Cât de realist ar fi, de asemenea, ca „funcţionarii de rang înalt, implicaţi în acte de corupţie, să fie aduşi în faţa justiţiei” în termen de o sută de zile, aşa cum se arată în document, având în vedere că în Republica Moldova anchetele şi procedurile judiciare durează ani întregi?

Ingrid Tersman: „Cred că este o recomandare pe cât de realistă, pe atât de necesară. Nicio altă măsură nu o poate înlocui. Stă, de asemenea, la baza încrederii cetăţenilor în autorităţi. Această măsură va demonstra oamenilor că Guvernul ia în serios lupta împotriva corupţiei. Eu cred că cetăţenii aşteaptă ca lupta împotriva acestui flagel să ia amploare, prin urmare, măsura trebuie abordată cu seriozitate”.

Europa Liberă: În document se subliniază că „accelerarea realizării reformelor este critică”, inclusiv a celor prevăzute în Agenda de Asociere cu Uniunea Europeană. Trebuie să înţelegem că s-a ajuns la o limită şi că nu se poate merge mai departe fără reforme reale, palpabile, dacă se doreşte cu adevărat integrarea europeană?

Ingrid Tersman: „Cred că este important să ţinem minte faptul că integrarea europeană depinde de reforme, depinde de viteza, profunzimea şi seriozitatea cu care o ţară se angajează să realizeze aceste reforme. Tocmai din acest motiv ne aşteptăm ca noul Guvern să abordeze cu seriozitate recomandările noastre. Nu doar noi, dar şi cetăţenii care au ales recent liderii acestei ţări.

De asemenea, cred că este important să ţinem cont de faptul că procesul de tranziţie şi de modernizare a unei ţări, etapă la care se află acum Republica Moldova, necesită timp, efort şi perseverenţă. Desigur, anumite reforme foarte necesare nu sunt şi cele mai uşoare, însă nu uitaţi că responsabilitatea guvernului unei ţări e să ducă la bun sfârşit acest proces. Cu multă muncă şi efort, la un moment dat, Republica Moldova va deveni mai apropiată de Uniunea Europeană”.

Europa Liberă: În 2009, Suedia, alaturi de Polonia, a iniţiat Parteneriatul Estic în cadrul Politicii de Vecinătate a Uniunii Europene. Recent, miniştrii de Externe ai UE au discutat reformularea Politicii de Vecinătate. O propunere concreta ar trebui să fie gasită până la toamnă. Ce implică aceasta „reformulare”?

Ingrid Tersman: „Mai degrabă, aş numi-o „revizuire”. Această revizuire este necesară pentru politicile pe care le dezvoltă Uniunea Europeană, iar Politica de Vecinătate este una foarte importantă. S-au întâmplat multe în regiune de când iniţiativa a fost lansată, în 2006, iar apoi pusă în aplicare, în 2009.

Deci, în prezent, Uniunea Europeană s-a implicat într-un vast proces de consultări asupra instrumentelor prin care încercăm să apropiem statele partenere din vecinătatea apropiată. Nu ne referim doar la partenerii din Est, dar şi la cei din Sud. Deci, vorbim despre o revizuire largă, proces care va dura până la finele acestei veri.

Vor fi discuţii între miniştrii de Externe ai ţărilor Uniunii Europene, va fi implicată şi societatea civilă, iar statele partenere sunt încurajate să vină cu propuneri şi iniţiative astfel încât să se asigure că politicile ce vor fi dezvoltate ulterior vor fi cu adevărat potrivite - atât pentru noi, cât şi pentru partenerii noştri. Acest proces este unul incluziv şi foarte deschis, fapt care este, cred, în beneficiul tuturor”.

Europa Liberă: Va fi înlocuită Politica de Vecinătate şi, implicit, Parteneriatul Estic cu o alta formă de cooperare?

Ingrid Tersman: „Nu cred, pentru că atât Politica de Vecinătate, cât şi Parteneriatul Estic, sunt proiecte importante pentru Uniunea Europeană şi pentru ţările-membre ale Uniunii. Cel puţin pentru ţara mea, Suedia, aşa este”.

Europa Liberă: Cresc sau descresc în aceste condiţii şansele unor ţări ca Republica Moldova de a primi cândva calitatea de ţări candidate la aderare?

Ingrid Tersman: „Suedia este o ţară foarte prietenoasă atunci când vine vorba despre extinderea Uniunii Europene. Aşa cum am menţionat de foarte multe ori, Articolul 49 din Tratatul Uniunii Europene este valabil pentru toate ţările, inclusiv pentru Republica Moldova. Prin urmare, o cerere de aderare poate fi înaintată. Desigur, la baza acestei cereri stau reformele. Totuşi, cred că în prezent este prematur să discutăm despre un statut de ţară candidată, din simplul motiv că există state care au acum acest statut şi care au lucrat foarte mult pentru a-l obţine, mă refer la ţările din Balcani.

Cred că acest proces trebuie să urmeze calea firească. Din punctul meu de vedere, în prezent, este foarte important ca Republica Moldova să se asigure că reformele sunt abordate cu cea mai mare seriozitate şi că ţara începe să se modernizeze, or, aceasta va fi condiţia de bază atunci când va decide să devină candidată la aderare”.

Europa Liberă: Ucraina, Georgia şi Republica Moldova sunt singurele ţări din Parteneriatul Estic care au semnat Acordul de Asociere. Georgia şi Moldova se confruntă cu aşa-numite „conflicte îngheţate” pe teritoriile lor, iar Ucraina - cu un conflict separatist. Se poate vorbi realist de o perspectivă de integrare europeană atâta timp cât aceste conflicte nu sunt rezolvate?

Ingrid Tersman: „Cred că este prematur să abordăm problema într-o asemenea manieră, însă e foarte important să se facă tot posibilul pentru a rezolva aceste conflicte. Trebuie să recunosc că am fost uşor încurajată de recentele interacţiuni dintre autorităţile de la Chişinău şi colegii de la Tiraspol. Sper că ambele părţi vor lucra din greu pentru a menţine stabilitatea, vor lucra asupra întăririi măsurilor de încredere şi vor găsi soluţii pentru cooperări sociale şi economice între ambele maluri ale Nistrului.

Soluţionarea conflictelor reprezintă un proces foarte lung şi dificil, însă necesită voinţă politică foarte serioasă, inclusiv voinţă întru depăşirea problemelor complicate. Pentru stabilitatea Republicii Moldova, ţară aflată în inima Europei, dacă pot spune aşa, rezolvarea acestui conflict este crucială, inclusiv găsirea unei soluţii pentru ca cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului să trăiască în unitate.”

Europa Liberă: Dna Tersman, sunteţi foarte activă în promovarea drepturilor minorităţilor în Republica Moldova şi a egalităţii în drepturi. Cum apreciaţi astăzi situaţia minorităţilor sexuale şi a celor religioase?

Ingrid Tersman: „În primul rând, aş dori încă o dată să salut adoptarea legii anti-discriminare, adică a Legii cu privire la asigurarea egalităţii, cum a fost numită, la fel şi munca pe care o depune Consiliul Anti-discriminare din Republica Moldova. Pe lângă aceasta, cred că Republica Moldova a efectuat paşi importanţi pentru a diminua intoleranţa din societate. Cred că acest domeniu reprezintă o provocare pentru orice ţară din lume. Ştiu că oamenii de aici, în special minorităţile sexuale, se simt constrânşi, au fost hărţuiţi în anii trecuţi, situaţii pe care le consider regretabile.

Sper că autorităţile vor aborda în continuare cu seriozitate această problemă şi îi vor asista pe cei care se simt vulnerabili. În luna mai, la Chişinău, va fi organizat un nou Festival al comunităţii LGBT şi cred că Ambasada Suediei va lua parte la acest festival, aşa cum a făcut-o întodeauna. Sper că acest festival va avea loc în condiţii paşnice, iar autorităţile vor asigura securitatea evenimentului, astfel încât fiecare să-şi poată exprima liber opţiunea.”

Europa Liberă: În scurt timp, în Autonomia găgăuză vor avea loc alegeri locale pentru funcţia de guvernator al regiunii. Din punctul dumneavoastră de vedere, care este miza acestor alegeri şi ce aşteptări aveţi de la viitorul başcan?

Ingrid Tersman: „Alegerile locale sunt importante oriunde, înainte de toate pentru că liderii locali, indiferent dacă vorbim despre municipii sau autonomii, aşa cum este Găgăuzia, sunt cei mai apropiaţi de cetăţenii din regiune. Sper că alegerile se vor desfăşura în condiţii prielnice şi oamenii îşi vor alege liderul pe care şi-l doresc cu adevărat. Sper că cel sau cea care va învinge în aceste alegeri va munci spre beneficiul oamenilor şi va depune tot efortul pentru a întări legătura dintre Comrat şi Chişinău, atât de necesară în prezent. Desigur, pentru acest lucru e nevoie de implicare din ambele părţi, însă, din câte cunosc, noul Guvern intenţionează să coopereze strâns cu toate regiunile ţării.”