Politicienii români cer de mai mulți ani ridicarea așa-numitului Mecanism de Verificare și Cooperare, MCV, prin care Comisia Europeană monitorizează justiția și lupta anticorupție din România. Fostul președinte Traian Băsescu era de părere încă din 2010 că țara trebuia scoasă de sub MCV, cu toate că datorită acestui Mecanism a fost creată Direcția Națională Anticorupție și Agenția Națională de Integritate.
Și tot sub presiunea monitorizării Bruxelles-ului „peștii mari” ai politicii autohtone au putut fi cercetați pentru corupție, procurorii și judecătorii au devenit tot mai independenți de politicieni, pentru ca la sfârșitul anului trecut și începutul lui 2015, să ajungă să fie reținuți cei mai apropiați colaboratori ai fostului președinte, Traian Băsescu.
Faptul că aceștia au fost cercetați abia după plecarea de la Palatul Cotroceni a lui Băsescu ridică unele semne de întrebare și sugerează că fostul șef de stat avea în interiorul DNA procurori care răspundeau la comenzi politice.
Între timp lucrurile par să avanseze, iar procurorii anticorupție îl anchetează pe un fost consilier al actualului președinte, Klaus Iohannis, precum și apropiați ai premierului Victor Ponta, inclusiv cumnatul acestuia.
Raportul MCV arată ca o fișă clinică în care pacientul află ce progrese a mai făcut și ce trebuie să mai facă pentru a deveni mai sănătos.
Acum Parlamentul este principala piedică împotriva aplicării justiției, fiindcă deputații și senatorii nu pot fi arestați fără consimțământul camerei din care fac parte, iar împotriva foștilor miniștri care sunt parlamentari nu poate începe urmărirea penală fără asentimentul Camerei Deputaților sau Senatului.
La dezbaterea publică din Parlamentul European pe tema MCV, șefa Direcției Naționale Anticorupție, Codruța Kovesi a reamintit că „au existat încercări repetate de a limita eficiența investigațiilor, prin restrângerea intrumentelor folosite de procurori, prin propuneri abrupte de demitere a unor procurori cu funcții de conducere sau prin refuzul de a ridica imunitatea politicienilor acuzați de infracțiuni de corpuție”. În absența MCV, „reforma sistemului judiciar nu ar fi avut amploarea pe care a avut-o”, a adăugat Kovesi.
Ministrul Justiției, prezent la dezbaterea de la Bruxelles a precizat că în ianuarie, România a beneficiat de al doilea Raport pozitiv, că țara „a depășit etapa reformei sistemului judiciar și că acum consolidează sistemul”, în vreme ce reprezentanta Coniliului European Catherine Day a ajuns la concluzia că la opt ani de la introducerea MCV se văd „evoluții clare în aplicarea reformelor”.
Europarlamentarii români, mai ales cei din partea PSD, au militat pentru încheierea procesului de monitorizare a justiției autohtone, în vreme ce eurodeputata Monica Macovei, organizatoarea dezbaterii susține necesitatea menținerii cu orice preț a MCV.
La fel ca fostul președinte, Klaus Iohannis consideră că România trebuie scoasă de sub MCV. Din punctul de vedere al celor doi, poate fi o formă de discriminare, devreme ce doar Bulgaria și România sunt singurele state din Uniunea Europeană a căror justiție este monitorizată.
Apoi MCV mai creează o piedică, fiincă mai multe state importante din Uniune au condiționat aderarea României la Spațiul de liberă circulație Schengen de ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare sau măcar de două rapoarte pozitive.
Așadar în vreme ce liderii țării militează pentru dispariția MCV, responsabilii justiției preferă menținerea Mecanismului de teamă ca nu cumva Parlamentul să blocheze prin diverse manevre funcționarea DNA.
În același timp, potrivit Eurobarometrului (publicat pe 27 ianuarie 2014) 73 la sută dintre români și 78 la sută dintre bulgari doresc ca MCV să continue până ce țările lor ajung la „standarde comparabile cu cele ale altor state membre”.