În România, lupta anti-corupție a început de mai mulți ani, primul fost premier arestat și judecat, social-democratul Adrian Năstase și-a ispășit deja pedeapsa. Astăzi, premierul în exercițiu este pus sub acuzație pentru abuz de putere. Cinci din 7 primari ai capitalei, București, au dosare penale. Se poate vorbi de o anumită „experiență”, așa că Valentina Ursu a stat de vorbă cu Sorin Ioniță, președintele Expert Forum de la București, despre cum se vede de peste Prut situația actuală din R. Moldova:
Europa Liberă: Credeți că se clatină coaliția de guvernare după evenimentele de ultimă oră, după menținerea în arest a unui deputat, a liderului PLDM Vlad Filat?
Sorin Ioniță: „Se clatină bine de tot, pentru că domnul Filat nu e orice deputat, ci este un fost prim-ministru și lider al partidului. E o problemă aici pentru că de un an de zile lumea voia și în Moldova să înceapă acțiuni în justiție și mai ales de un an de zile, în legătură cu acest miliard furat. Și acum toată lumea încearcă să își dea seama dacă aceasta chiar e o acțiune în justiție sau dacă nu cumva este o răfuială între gangsteri, unde se sacrifică o victimă importantă ca să fie pacificat norodul. Ca să fie credibil că justiția își face treaba, trebuie întâi să existe o justiție pe care să o vedem că este independentă și că mai face și alte lucruri, decât genul acesta de răfuieli. Deci, dacă ar fi fost un ministru de justiție independentă, niște procurori care să fi crescut în funcție așa cum s-a întâmplat după 2005 în România, să fie selectați, etc., atunci ai fi crezut. Dar când în continuare vedem relații de cumetrie, de nănași și deodată genul acesta de acțiune de Rambo, chiar din câte am auzit de aici, au fost mici încălcări procedurale, că nu se publicase în Monitorul Oficial decizia, că aceia așteptau la ușă cu cagule pe ochi. Deci, a fost o butaforie. Este o atmosferă un pic de operetă, însă, pe de altă parte, fiind prima acțiune de anvergură a justiției în Moldova la nivelul acesta, poți să dai și credit, adică nu putea să fie totul perfect din prima. Rămâne să vedem. Pentru că de acum lucrurile intră în moara justiției. Și sunt probe, și vor fi administrate, și vom vedea ce se întâmplă.”
Europa Liberă: Opinia publică din Republica Moldova continuă să critice sistemul de justiție și anticorupție din țară și consideră că ar fi controlate de oligarhi.
Sorin Ioniță: „Impresia pe care a avut-o toată lumea atâția ani și care deja a devenit folclor și o știe toată lumea, că un anume partid și anume PD controlează sistemul de forță, că a clientelizat sistemul de justiție. Poate că nu e așa, poate că sunt magistrați care în momentul acesta se gândesc să devină independenți și să ia lucrurile pe cont propriu. Dar mai trebuie și alte dovezi. Adică, dintr-un dosar ca acesta, făcut dintr-un denunț, până la urmă, cel puțin cum se întâmplă în alte țări, și în România, adică din el se desfac deja mai multe dosare. Omul, când denunță, acolo, spune o grămadă de chestii, când știe ceva, mai ales la nivelul acesta de ramificație și de rețele politice. Deci, vor fi credibili, dacă vedem mai departe în următoarele două-trei luni că se disjung, se deschid alte dosare pe alte cazuri colaterale. Pentru că cine e implicat în afaceri la nivelul acesta nu a făcut numai o dată, cu Filat, a făcut mai multe, că altfel nu ajungeai la nivelul acesta.”
Europa Liberă: Să lăsăm justiția să își facă treaba, să vorbim despre coaliția de guvernare. Alianța pentru Integrare Europeană – 3 a rămas, cel puțin pentru aceste 30 de zile în minoritate, pentru că din cele 101 mandate, votul domnului Filat era al 51-lea. Cum va funcționa această coaliție?
Sorin Ioniță: „Evident, este o situație politică imposibilă. Și nu știu dacă acțiunea aceasta în sine reușește să redea credibilitatea și cel puțin eticheta de pro-european în Moldova, mi-e teamă că a ajuns compromisă. Și acesta este un lucru foarte-foarte rău și că trebuie luate măsuri urgente, ca să se întâmple ceva, dar oricum au fost niște zile spectaculoase. Cel puțin din momentul acesta în Moldova nu te mai poți plânge că nu se întâmplă lucruri. A fost acțiunea ca atare, procurorul s-a dus acolo să își dea demisia și de fapt el pleacă cu un șef de partid în „turbincă”. Și după aceea discursul lui Filat care el însuși conținea niște denunțuri, acolo, cazuri, Moldtelecom, Metalferos. Deci, el trebuie să se ducă acum și, apărându-se, poate, începe la rândul lui să facă denunțuri, și să dea și dovezi că nu e totul pe vorbe. Din momentul acela justiția trebuie să se mobilizeze și într-o lună, două, vom vedea dacă într-adevăr acesta e gândit ca un caz singular, controlat.”
Europa Liberă: Vă întrebam dacă mai există sau nu Alianța pentru Integrare Europeană în Republica Moldova?
Sorin Ioniță: „Poate că au fost prin ea oameni care puneau Europa pe primul plan, dar nu cred că toți cei care făceau parte din alianță aveau Europa pe primul loc. Și ce s-a practicat acolo este pescuitul în ape tulburi și jucatul la două sau chiar la trei capete, la cinci capete, cine știe, că sunt niște lucruri extrem de complicate.”
Europa Liberă: Dar în aceste condiții credeți că majoritatea parlamentară poate fi asigurată și de voturile din grupul independenților, grupul condus de fostul premier Iurie Leancă?
Sorin Ioniță: „Trebuie să o facă pentru că cel puțin Leancă nu poate fi suspectat că ar fi antieuropean sau cel puțin toată cariera lui din ultima vreme spune aceasta. Deci, cum văd eu rezolvarea? Parlamentul Moldovei are o grămadă de restanţe pe chestii concrete şi importante legate de Acordul de Asociere, chestiuni de politici sectoriale. E un moment ca ele să meargă înainte şi într-adevăr punctual: pe legea „X”, pe legea „Y”, pe educaţie, pe tot felul de lucruri ţinând de economie, pe energie, pe tot felul de chestiuni se pot negocia susţineri punctuale. Deci, în felul acesta se poate. Dar mi-e teamă că nu sunt obişnuiţi oamenii să lucreze aşa, pentru că nu aşa lucrau până acum. Adică, pentru ei temele acestea mi-e teamă că erau secundare şi că ce era important era să stea o gaşcă sprijinindu-se unii pe alţii pentru a avea acces la resursele statului. Dacă pentru aceasta se face o coaliţie, atunci mai bine nu se face.”
Europa Liberă: L-am auzit pe şeful guvernului, Valeriu Streleţ, care a declarat că în sfârşit i s-ar fi dezlegat mâinile şi lui. Se vorbeşte tot mai mult că PLDM ar putea să pună piciorul în uşă şi să ceară funcţionarea alianţei de guvernare, care ar reprezenta o resetare principală a organelor de forţă. Pentru că ele au fost repartizate conform algoritmului politic. Chiar se pot depolitiza atât de repede aceste instituţii?
Sorin Ioniță: „Nu se pot fără voinţă politică. Poate că este acesta un punct de inflexiune pentru PLDM, deşi nu ştiu. Să fie domnul Streleţ liderul acela pe care îl aşteaptă ţara de mai mulţi ani? Posibil. Înţelegem că până acum îl ţinea domnul Filat legat de bănci, acum s-a dezlegat de mâini şi va mânca jar. Să dea Dumnezeu să fie aşa. Dar cum văd eu, plauzibil este să ai această negociere pe temele din Acordul de Asociere, punct cu punct. Şi atunci discuţi cu toţi, poate chiar şi cu deputaţi comunişti în chestiuni de dezvoltare rurală, de exemplu. Nu văd de ce nu ar semna un lucru care să fie bine pentru fermierii moldoveni, de exemplu, să-i încurajeze să se asocieze în cooperative, care este o chestie foarte la modă în Europa. De ce ar fi comuniştii contra, dacă chiar sunt oameni oneşti? Deci, lucruri de genul acesta. Dacă e vorba de renegociat instituţii de forţă, cine să preia Procuratura, ca „să-i mai arestăm şi noi pe ai voştri, nu numai voi pe ai noştri”, nu cred că este un lucru bun. Trebuie de mers înainte şi presate instituţiile ca să iasă de sub tutela partidelor. Şi strada ar face foarte bine să menţină presiunea pe politicieni, fără să ne facem iluzii că cei din opoziţia zgomotoasă, care fac şi denunţuri la Procuratură, gen Ilan Shor şi Usatîi, Dodon nu ştiu, dar aceştia doi, în special tinerii care vin tare din urmă, Usatîi şi Shor, nu cred că ei sunt marea speranţă a politicii în Moldova, cică dacă se fac alegeri şi ajung ei la putere, ţara va fi mai puţin mafiotizată. Dimpotrivă. La modul cum arată şi cum se mişcă şi ce declaraţii fac, cred că este clar despre ce e vorba cu oamenii aceştia.”
Europa Liberă: Socialiştii au anunţat că vor depune o moţiune de cenzură pentru ca să fie demis guvernul, în speranţa că poate ar putea fi formată o nouă majoritate parlamentară – PD, alături de comunişti şi socialişti. Chiar credeţi că este posibil să se ajungă la aceasta?
Sorin Ioniță: „Depinde foarte tare de ce vrea să facă domnul Plahotniuc în momentul acesta. Pentru că nu cred că domnul Leancă cu ai săi va vota moţiunea, adică, efectiv, eu nu ştiu din afară, dar ar fi destul de ciudat. Depinde foarte tare ce planuri are domnul Plahotniuc până la urmă şi cum înţelege să-şi conducă Partidul Democrat. În tot cazul, eu nu văd o ieşire uşoară din situaţia aceasta, pentru că e clar că interesele tactice pe termen scurt ale tuturor predomină şi nu interesul strategic pe termen lung.”
Europa Liberă: Ce e mai realist: să pice guvernul sau să se ajungă la declanşarea alegerilor anticipate?
Sorin Ioniță: „Nu ştiu dacă este sau/sau aici. Pentru că dacă pică guvernul, se ajunge, nu?”
Europa Liberă: Dacă nu se resetează guvernarea.
Sorin Ioniță: „Dacă se resetează guvernarea, ar fi o metodă destul de nedemocratică – să schimbi complet culoarea politică a guvernului, fără să ai nişte alegeri. Formarea unei coaliţii de o cu totul altă factură nu se prea întâmplă în Europa. Da, mai este un partid mic, mai pleacă o aripioară, se mai lipesc câţiva deputaţi, aceasta se întâmplă în democraţiile parlamentare, dar ca să plece dreapta, să vină stânga fără alegeri, numai prin proceduri parlamentare nu prea se întâmplă. Deci, normal este să ajungi la alegeri. Dar problema cu alegerile o ştim, că nu există acea forţă credibilă care să aibă o agendă pro-europeană reală și curată, şi credibilă. Ce se întâmplă, dacă ajunge la putere actuala opoziţie sau actualele opoziţii, fiindcă sunt mai multe? Nu cred că este suficient timp, mai trebuie nişte luni de zile, poate să apară un partid mai ok, poate să se schimbe conducerea chiar în interiorul PLDM, am văzut și analize în sensul acesta, să se producă şi o revoluţie în PLDM, şi să ajungă oameni cam cum a fost Monica Macovei la Bucureşti, realmente, adică oameni nepătaţi şi care să reseteze tot jocul şi pe care lumea să-i și creadă ce spun. Fiindcă actualii lideri pot spune orice: „De mâine gata, facem nu ştiu ce chestie”. Nu te crede lumea, după cariera pe care ai avut-o.”
Europa Liberă: Sunt voci care spun că geopoliticul este implicat în adâncirea crizei politice din Republica Moldova. Dumneavoastră ce credeţi?
Sorin Ioniță: „Aproape că nici nu e nevoie să fie. Probabil că este, dar la cât praf şi pulbere au făcut politicienii din Moldova cu mâna lor, aproape că nici nu e nevoie. La Moscova acum poţi să stai să mănânci floricele la televizor, nu e nevoie să intervii în Moldova, că o fac praf moldovenii singuri. Cam aşa se vede. Sigur că sunt intervenţii. Sigur că sunt bani inexplicabili, predominant la anumite forţe politice. Şi aceştia s-au văzut în ultima campanie, s-a văzut cum a plouat cu bani, s-au văzut nişte investiţii politice cu totul disproporţionate faţă de capacităţile ţării, ceea ce înseamnă că veneau din afară, s-au văzut diverse conexiuni. Dar totuşi lucrurile sunt destul de slabe, adică, nu vorbim de Ucraina, nu e nivelul acela de avere. Şi dacă se supără vreun şef mai mititel de pe la Moscova, deodată sar toţi aceştia de pe fir. Nu cred că au conexiuni la un nivel atât de înalt. Cred că se fac jocuri mai mult genul banditesc şi pe termen scurt.”
Europa Liberă: Dar cine stă mai mult cu ochii pe Moldova acum: Estul sau Vestul?
Sorin Ioniță: „Din păcate, Vestul nu are atâţia ochi câte crize are pe mână. Şi sincer, dacă te duci pe la Bruxelles, cred că poţi sta săptămâni de zile, fără să auzi pronunţându-se cuvântul „Moldova”. Pentru că au atâtea lucruri de făcut şi atâtea resetări, şi atâtea negocieri, şi acum doamna Merkel în Turcia, genul acesta de conflicte existenţial planetare. Mă rog, Europa e făcută să trăiască numai din criză în criză, că aşa e în democraţii. Aș spune că sunt crize administrabile, nu e nimic, ca să moară Europa mâine, dar genul acesta de probleme pur politice, interne, cum are Moldova acum, nu sunt suficient de importante pentru a trezi nici măcar interesul unor funcţionari din comisie, care sunt plătiţi să se ocupe de spaţiul estic. Am văzut lansate de curând nişte programe de ajutor în Republica Moldova, care sunt pentru ONG, firme, pentru stabilizare, făcute atât de autist, scrise prost, fără o cunoaştere a realităţii, priorităţile erau aiurea în tramvai, adică nu luau în seamă nimic din ce s-a petrecut în ţară în ultimul an, încât vă daţi seama, dacă nişte funcţionari, nu zic politicieni de care trage toată lumea în toate părţile, dar sunt acolo nişte funcţionari înalţi, plătiţi bine în comisie, care se ocupă fix de această zonă, aceasta e meseria lor. Or, aceia dacă scriu nişte chestii care s-ar fi potrivit în anul 2009, şi nici atunci foarte bine, cam câtă atenţie dă Europa Moldovei? Aceasta este păcat. Altă întrebare: câtă atenţie dă Moldova Europei în momentul acesta? Câţi dintre cei care au decizie publică în mână la Chişinău sunt realmente preocupaţi de drumul european al ţării? Adică, nu să folosească ca pe un steag de paradă Acordul de Asociere, ci chiar să lucreze pe el? Senzaţia mea e că întârzierile sunt mari şi că aşteptările sunt mari. Şi presiunea e mare, în primul rând, pe domnul Streleţ acum, că dânsul este premier şi trebuie să livreze chestii. Dar nu ştiu dacă are aparatul şi dacă are motivaţie, şi dacă mai are liniştea să se ocupe de aşa ceva.”
Europa Liberă: Dar din partea Kremlinului atenţia e mai mare?
Sorin Ioniță: „Kremlinul, sigur, are undeva şi el, ca și Comisia Europeană, nişte oameni plătiţi, într-un birou mai mic, undeva, care să se ocupe. Dar strategia Rusiei fiind aceasta pe care o ştim, şi o ştim de zeci de ani, şi de pe vremea URSS, ea nu e una constructivă, nici măcar nu e una foarte puternică sau de succes, ei nu prea au reuşit să facă ceva, dar sunt foarte buni la încurcat lucrurile. Dacă e să trimită pe cineva undeva să încurce, să destabilizeze, să semene confuzie, să creeze situaţia pe care au creat-o acum în Siria, acesta se poate face, au resursele şi au expertiza. Şi la aceasta sunt chiar buni. Să fie constructivi – mult mai puţin. Eu nu am crezut niciodată că ei vor putea construi acel spaţiu CSI sau, mă rog, alternativa la UE în termeni economici, nu aveau nici cea mai mică şansă să o facă şi nici nu au încercat în mod serios, ci doar au încercat să destabilizeze pe alţii, care voiau să construiască altceva, ce nu le plăcea lor. În sensul acesta cred că sunt buni şi în Moldova nici nu le trebuie multe resurse ca să destabilizeze. Cred că aceasta este o problemă. Țara, politicienii şi partidele sunt atât de uşor de destabilizat în Moldova şi de tras în diverse diversiuni, şi de abătut de la o cale de bună guvernare, încât este realmente greu, greu, greu. Tare aş fi vrut să văd un preşedinte de partid, să văd o figură nouă, care să mai lase un pic toate chestiile acestea deoparte şi să se ocupe mai mult de Acordul de Asociere şi de calea europeană în termeni concreţi. Desigur, ca să poţi să o faci, ca lider, înseamnă că trebuie să ai o biografie ca să-ţi permită chestia aceasta, adică trebuie să nu ai „bagaje” în spate cu care ei să te poată agăţa. Aceasta e mai greu. Cu actualii lideri e mai greu.”
Europa Liberă: Două tabere, pro-europenii şi pro-ruşii, continuă să protesteze în centrul Chişinăului. Între timp, guvernul, Preşedinţia şi Parlamentul au iniţiat o platformă de discuţie. La ce compromis ar trebui să ducă acest dialog între cei care protestează şi cei de la guvernare?
Sorin Ioniță: „Majoritatea, alianţa de guvernare, acum, e clar, vrea să pacifice poporul şi să creeze nişte cadre. Dar nu ştiu dacă sunt credibili. Am văzut semnale şi ce s-a întâmplat la ultimele întâlniri, că lumea nu prea îi crede. Acum poţi zice că sunt câţiva lideri în piaţă care au agenda lor şi sunt „chitiţi” special să pună bețe în roate. Dar nu poate fi aşa cu toată lumea din Chişinău. E clar că este o realitate în spatele demonstraţiilor. Lumea este nemulţumită, unii sunt instrumentaţi, dar numai cu instrumentare nu poţi face demonstraţii atât de mari cum au fost. Poţi să cumperi nişte lideri de opinie, nişte trupe de şoc, ceva, care să fie în frunte, dar tot poporul care vine în spate totuşi nu. Oamenii nu sunt proşti şi nu vin ala, ca oile, degeaba. Este o nemulţumire care fierbe şi încă nu şi-a găsit răspunsul. Dialogul trebuie să fie, dar dialoghezi cu cineva în care crezi totuşi, până la urmă. Nu oricine vine, se aşează la masă şi zice: „Hai acum să negociem ceva”. Nu merge aşa. Trebuie să apară nişte figuri credibile din partea alianţei pro-europene la acea masă a dialogului.”
Europa Liberă: Şi trebuie negociat concret, domnule Ioniţă?
Sorin Ioniță: „În primul rând, agenda europeană şi depolitizarea justiţiei. Pentru ca toate cazurile – acesta, Filat şi cele care vor mai veni, dacă vor mai veni – să fie credibile în faţa oamenilor. Deocamdată este o suspiciune maximă că asistăm doar la o reglare de conturi, folosind instrumente de stat, inclusiv justiţia controlată de gaşca adversă. Aceasta este o suspiciune foarte puternică şi trebuie făcut ceva ca să fie disipată şi ca oamenii să înceapă să creadă din nou în instituţii. Pentru aceasta ai nevoie de nişte lideri. Şi de şase luni se aşteaptă apariţia unor lideri credibili în partea politicii oficiale în rândul PL, în rândul PLDM, poate un alt partid nou, să mai crească domnul Leancă şi să arate că stă pe picioarele sale, chestii de genul acesta.”
Europa Liberă: Mai sunt cinci luni până expiră mandatul şefului statului. Domnul Timofti ar putea să-şi atribuie un rol mai mare, mai decisiv în această situaţie?
Sorin Ioniță: „Aceasta este o mare problemă. Nu ştiu dacă vă poate răspunde cineva la întrebarea aceasta. Sigur, eu nu. Pentru că în debandada care este acum în Parlament şi în planurile care se vehiculează, şi în incertitudinea totală, nu ştiu dacă mai poate cineva să facă un joc strategic şi pentru alegerea preşedintelui în cinci luni. Va fi foarte complicat. Şi aici ne vom apuca iar să comentăm şi să înjurăm modul cum a fost făcută Constituţia Moldovei. Dar aceasta e situaţia, acestea sunt regulile şi după ele jucăm. Va fi foarte-foarte greu. Şi alegerea preşedintelui în sine cred că va veni, ca de obicei, la pachet cu tot felul de alte negocieri pe alte teme în Parlament şi va complica enorm de mult jocul acesta de a face o coaliţie care să aibă un plan cât de cât clar.”
Europa Liberă: Dar între timp domnul Timofti poate juca un alt rol, mai important decât l-a jucat până acum?
Sorin Ioniță: „Eu nu ştiu ce intenţii are domnul Timofti, dacă vrea să mai continue, dacă se sacrifică acum pentru ţară în cele cinci luni care i-au mai rămas, adică în sensul să devină un pic mai lider, să spună nişte lucruri, să ajute un pic la clarificarea apelor, ceea ce s-ar putea să îi scadă şansele să fie reales, în caz că vrea aşa ceva. Eu nu ştiu. Nu ştiu ce planuri are dumnealui. Dar în general preşedinţii Moldovei, aţi văzut, în ultima vreme au fost destul de slabi, nu au fost factori decisivi în politică. De ce are nevoie acum Moldova? De bună guvernare şi de reducerea complexităţii. Pur şi simplu e o politică mult prea complicată pentru o ţară atât de mică şi cu probleme simple, şi cu cale clară înainte, dar pe care nu apuci deloc să le discuţi. Mie mi se pare că e ca o piramidă cu vârful în jos. Adică pe o societate mică, pe o economie cu nevoi mari, şi cu chestii destul de clare cu ce ar trebui de făcut, s-a clădit o suprastructură de partide, găşti, interese, deja reţele care au o istorie împreună, în care unul i-a făcut ceva celuilalt, la nu ştiu ce moment, o întreagă măţărie din care nu poţi să ieşi. Şi totul stă pe o bază destul de mititică şi care stă să se clatine dintr-o parte în alta, cum a fost astă iarnă. Se poate crăpa destul de serios, dacă se dau şocuri economice în ea. Dacă cine ar putea să facă să reducă această complexitate şi să se mai ocupe lumea şi de ce e la bază, aceasta ar fi genial. Eu, dacă aş fi moldovean, genul acesta de lider l-aş vota, care mi-ar spune: „Fraţilor, lăsaţi-mă în pace. Eu nu am fost cu ei în gaşcă. Nu e nimic în spatele meu cu care să mă agaţe. Veniţi după mine. Pornim încolo. Şi în următorul an mă ocup numai de Acordul de Asociere şi de urgenţele de guvernare ale Moldovei’.”
Europa Liberă: Şi la Chişinău, şi la Bucureşti multă lume discută despre creditul oferit de către guvernul României Republicii Moldova, după ce FMI nu a reuşit să negocieze cu guvernul de la Chişinău un nou acord. Ce părere aveţi despre această asistenţă care vine din partea cabinetului de miniştri de peste Prut?
Sorin Ioniță: „În România nimeni dintre comentatorii români nu a vorbit pe faţă contra asistenţei. În general poziţia este că trebuie să susţinem Moldova indiferent ce se întâmplă acolo, însă atmosfera devine din ce în ce mai inconfortabilă şi nu prea ne place să mai discutăm despre acest subiect. Ceea ce este un semnal că va veni şi momentul în care asistenţa nu va mai putea fi dată necondiţionat. Şi cea mai mare condiţionare la care m-aş putea gândi, eu îmi permit, fiind neimplicat politic în niciun fel, să o spun pe faţă, sunt un cetăţean privat, este absolut inacceptabil ca această asistenţă să continue cum a fost în anii trecuţi, cu sincopele de rigoare, că nici noi nu suntem foarte bun la a pune în practică ce ne propunem, dar asistenţa a fost totuşi din partea României şi ajutor, fără nişte cerinţe mult mai stricte, ca economia Moldovei să se deschidă către competiţia globală, să se termine monopolurile locale de gaşcă, care nu fac decât să sugă statul în favoarea unor grupuri locale. Aşa ceva nu se putea întâmpla, ce s-a întâmplat în Moldova, dacă erau acolo prezente grupuri străine. S-a mai fraudat şi la noi acum prin bănci, dar au fost chestii punctuale pe care le făcea un om, a fost prins şi nu s-a întâmplat nimic, nu au dispărut banii deponenţilor din bănci. Acesta e un sistem occidental. Asistenţa României trebuie condiţionată strict, dar aceasta nu va fi spus în public, însă probabil că dacă guvernele româneşti ar face ce trebuie, ar spune-o mult mai ferm în privat: „Fraţilor, nu mai puteţi să luaţi ajutor de aici şi să privatizaţi cu tot felul de grupuri”. Că se temea lumea că vor vinde ruşilor. De fapt, nu au vândut la ruşi nici Aeroportul, nici altceva, și l-au vândut tot lor, prin nişte firme „bidon” de pe nu ştiu ce spaţii, pe acolo unde nu poţi să verifici cine ce deţine. Deci, aceasta e problema. Problema clasei politice nu e că ar fi vândut ţara Rusiei sau Ucrainei, sau eu ştiu cui, ci că şi-au vândut-o lor înşişi prin offshore din zone obscure, la care europenii nu au acces. Că în Europa nu prea mai poţi să faci offshore nici măcar în Cipru, a cam trecut perioada cu Cipru. Dar, din păcate, o parte din această elită moldovenească de pradă are încă acces în acele spaţii din Est şi acolo, probabil, plătesc taxele de protecţie de rigoare, că altfel nu poţi face business, dar ce iau din Moldova iau pentru ei, nu iau ca să dea altora. Cred că aceasta este dinamica care nu mai poate continua. Iar dacă continuă, aşa asistenţă nu mai poate fi. Nu poţi să susţii o guvernare care face genul acesta de lucruri, pentru că aceasta s-a făcut în Moldova. Pe scurt: condiţionarea asistenţei trebuie să fie de un plan de privatizare al sistemului bancare, ce ar mai fi rămas din el neputred, deci, curăţare, privatizare într-un an, energie şi tot ce a mai rămas strategic. Sună dur, poate că multora nu le va convine, va sărea în sus toată aripa stângă din Parlament, dar dacă nu se face aceasta, ţara va fi furată la nesfârşit şi anume de către cei locali, în colaborare cu tot felul de târâie-brâu de prin tot felul de zone, care nu neapărat sunt trimişi de Kremlin cu vreo agendă, că vin ei singuri, la o furăciune se găsesc oameni şi netrimişi de KGB. Nu aceasta e problema.”