Pentru funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei şi-au depus dosarele 9 candidaţi. Unii dintre ei au fost apropiaţi de Partidul Democrat, fiind pe listele electorale ale acestui partid. Alţii nu au experienţa de 10 ani ceruta de anunţul pentru acest post, iar alţii îndeplinesc toate condiţiile. Cele 9 dosare se află la comisia parlamentară care va trebui să aleagă cel mai potrivit candidat mai ales că delegaţia FMI care se află în Moldova a spus clar că nu se poate discuta despre un nou acord cu Moldova, atâta timp cât nu există un guvernator al Băncii Naţionale.
Your browser doesn’t support HTML5
Cine candidează pentru funcția de guvernator al BNM
Chiar dacă concursul e abia la prima etapă şi nu cea mai responsabilă, calitatea candidaţilor înscriși inspiră de pe acum optimism: mulţi sunt cu studii peste hotare, cu experienţă, la fel, în instituţii financiare externe, cu credibilitate şi „pe placul” partenerilor de dezvoltare.
Modul în care se desfăşoară concursul trezeşte, totuşi, scepticismul anumitor observatori, prin faptul că a fost astfel organizat încât nu candidaţii vor pune condiţii, ci autorităţile, ceea ce reduce şansele selectării unui guvernator capabil să impună autonomie instituţiei.
Unul dintre sceptici este Eugen Ghileţchi, economist la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) de la Chișinău:
„Cu siguranţă, doar analizând CV-urile, se poate spune că sunt cel puţin doi-trei candidaţi demni să devină guvernator. Lucrul care e straniu e metoda folosită pentru identificarea candidaţilor. Mi se pare ridicol. Corect ar fi fost ca grupul de lucru să caute candidaturile potrivite şi să le invite la interviu, să le facă o ofertă, nu să aştepte ca moldovenii din întreaga lume să vadă anunţul şi să vină la concurs cu oferta lor.”
Întrebarea este acum, aşa cum o formulează mai mulţi observatori dar şi reprezentanţi ai lumii politice de la Chişinău, dacă clasa politică în general, dar mai ales Partidul Democrat în particular, este gata să renunţe la controlul asupra acestei instituţii, numind un guvernator care să reuşească să restabilească încrederea cetăţenilor şi a finanțatorilor externi în sistemul bancar moldovenesc.
Dacă admitem că este gata, primordiale ar fi câteva sarcini pentru noul ales. Iată cum le enumeră Eugen Ghileţchi, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene:
„Toată lumea înţelege că situaţia este dramatică. De aceea obiectivul de bază este restabilirea încrederii în sistemul bancar. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni a știrbit semnificativ această încredere: furtul miliardului, lichidarea celor trei bănci, riscurile la care au fost supuse economiile… Dacă vorbim de activităţi specifice, sunt trei sau patru mai importante: prima r fi supravegherea procesului de lichidare a celor trei bănci. După cum ştim, în toamna anului trecut a fost demarat procesul, multe din active sunt scoase la vânzare, este important acum să fie asigurat un proces echitabil de vânzare a acestor active, fiindcă de sumele care se vor acumula depinde cât de mare va fi datoria acestor bănci faţă de BNM. Acum ea e de 14,5 miliarde, dacă admitem că BNM reuşeşte să acumuleze 3 miliarde, datoria se diminuează şi sarcina pusă pe umerii cetăţenilor este mult mai mică. A doua acţiune ţine de continuarea investigaţiilor legate de furtul miliardelor. Din ce cunosc, în scurt timp urmează să se finalizeze investigația Kroll - să fie identificate locurile unde au plecat banii şi o parte din ei să fie recuperată. Fiindcă din nou de suma care va fi recuperată depinde suma pusă pe umerii cetăţenilor. O a treia sarcină este reducerea inflaţiei şi relaxarea politicii monetare. Acum rata de bază este 19.5%, ceea ce face creditele pentru oamenii de afaceri extrem de scumpe. Odată ce se liniștește inflaţia, BNM trebuie să relaxeze politicile m onetare, pentru că o rata de 19,5 la sută pentru un termen foarte lung va distruge sectorul real al economiei. Aşa rată se poate admite în cadrul unei terapii de şoc, pentru a linişti inflaţia, dar în termen lung, rata trebuie relaxată. Un obiectiv mai general ţine de supravegherea eficientă a sistemului bancar care a fost supus multor atacuri. BNM trebuie să asigure o monitorizare cât mai corectă, pentru că aceasta inevitabil va deschide oportunitatea venirii băncilor străine în Republica Moldova, care să aducă un alt standard pentru sistemul bancar.”
Ştefan Creangă, preşedintele comisiei de concurs, crede că guvernatorul care va fi ales va trebui să întreprindă următoarele acţiuni:
„În primul rând foarte rapid să se implice, să găsim soluţii finale de recuperare a pierderilor legate de lichidarea celor trei bănci. Apoi să soluţioneze tot ce înseamnă administrarea specială a celor trei bănci aflate sub supravegherea specială a BNM: să analizeze rapoartele de audit şi, reieșind din aceste rapoarte, să avanseze propuneri. Şi să înceapă negocierile cu FMI. Aceasta sunt sarcini pentru prima săptămână.”
Sunt mai mult de patru luni de când autorităţile din Republica Moldova încearcă să identifice un guvernator nou la Banca Naţională, în locul lui Dorin Drăguţanu, dar abia acum au reuşit să capteze câţiva candidaţi considerați „excepțional de buni” de către înşişi organizatorii, printre ei Ştefan Creangă. Alţii - Valeriu Chiţan, fost ministru al finanţelor din perioada 1994-1998 în guvernul agrarienilor şi Victor Timotin – sunt suspectați de afiliere cu Partidul Democrat pentru că au figurat pe listele electorale ale acestui partid în scrutinul din 2010. Dacă şi de această dată concursul va eşua sau se va alege un guvernator care să nu inspiră încredere, nu se poate spera să înceapă negocierea unui program de finanţare cu FMI.