Criza bancară care a cutremurat economia Republicii Moldova anul trecut, cu dispariţia acelui miliard despre care vorbeste toata lumea ar putea fi atenuată printr-un Plan care include șapte măsuri urgente, susţin specialiştii de la Expert-Grup. Ei susţin însă şi că masurile pe care le propun ar trebui să fie puse în practica atit de Banca naţionala a Moldovei cit si de băncile comerciale. Care sunt şansele ca acest proiect sa fie luat în seama de autorităţi, să şi dea rezultate si care sunt riscurile existente încă în sistemul bancar moldovenesc?
Cea mai mare parte a măsurilor de asanare a sectorului bancar formulate de economiștii de la Expert-Grup figurează, într-o formă sau alta în programul de guvernare al Executivului condus de Pavel Filip. Contează însă felul în care acestea vor fi puse în aplicare, dacă vor fi. Or tocmai asta Expert-Grup promite să urmărească cu atenție maximă şi să aducă la cunoștința publicului larg. Experţii se arată convinşi că dacă se va interveni urgent, atunci se va reuşi atenuarea efectelor crizei bancare şi prevenirea unor intervenții similare pe viitor.
Experții propun, între altele, consolidarea independenței Băncii Naționale, înăsprirea supravegherii bancare şi transparentizarea acționarilor finali ai băncilor. Alte măsuri, de natură să împiedice implicarea băncilor în tranzacții dubioase şi fraude bancare, este îmbunătățirea guvernanței corporative în bănci, dar şi de-offshorizarea sectorului bancar.
Or, tocmai lipsa acestor măsuri de precauție a făcut posibil, potrivit experţilor, furtul miliardului de dolari devenit stigma leproasă a Moldovei. Lichidarea celor trei bănci implicate (Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank), care dețineau împreună o treime din activele sectorului bancar, este doar vârful icebergului crizei din sector.
Expertul Alexandru Fala notează în studiu că probabilitatea repetării scenariului prin care au trecut băncile în proces de lichidare este mare. Care bănci ar fi în risc? Experţii vorbesc, ce-i drept cu jumătate de gură, întâi de toate despre băncile aflate sub supraveghere specială a BNM (Victoriabank, Moldindconbank şi Moldova-Agroindbank). Alexandru Fala precizează că, de fapt, aproape toate cele 11 bănci comerciale înregistrate în Moldova sunt, în măsură mai mare sau mai mică, în dificultate.
„Observăm că la bănci care sunt sub supraveghere specială se înrăutățește destul de brusc situaţia comparativ cu alte bănci din sector, dar şi la alte bănci din sector se produce o înrăutăţile a activelor. Situația de degradare a calităţii activelor este specifică întregului sector bancar.”
Una din cauzele care duce la degradarea activelor este, potrivit expertului, implicarea băncilor în tranzacții dubioase.
Fostul ministru al finanțelor, Veaceslav Negruţă, afirma recent că băncile plasate de către BNM în regim de supraveghere specială se confruntă cu credite neperformante „mult mai alarmante decât portofoliul de credite proaste constatat la băncile în proces de lichidare”. Potrivit lui Negruţă cea mai gravă situaţie ar fi la Victoria Bank.
„Pot să presupun că merge o luptă puternică pentru a crea în Republica Moldova un sistem bancar constituit din două bănci, dintre care una să fie BNM, iar cealaltă să fie un centru analitic care să ia decizii vizavi de business-ul din sectorul bancar și să fie reprezentată prin mai multe filiale numite bănci cu diferite denumiri. Se încearcă luarea sub control a întregului sistem de bănci”, declara Veaceslav Negruța în cadrul unei emisiuni la Unimedia.
Directorul executiv al Centrului Expert-Grup, Adrian Lupuşor, e de părere că situaţia băncilor aflate sub supraveghere specială mai poate fi redresată:
„Deşi aceste bănci nu o duc foarte bine totuşi e periculos să fie comparate cu băncile care sunt în proces de lichidare. Sunt bănci solvabile, care activează în regim normal. Ceea ce trebuie să facă de urgenţă aceste bănci şi inclusiv BNM este să soluţioneze problema legată de transparenţa acţionarilor şi ceea ce ţine de calitatea guvernanței corporative.”
Tocmai pentru a nu permite repetarea scenariului celor trei bănci aflate în proces de lichidare, BNM a instituit supraveghere specială la cele trei bănci, spune Adrian Lupuşor.
Numai că şi în cazul băncilor lichidate BNM instituise, deşi cu întârziere, acelaşi regim. Banca Centrală avea însă la îndemână şi alte mecanisme de intervenţie, cum ar fi să amendeze acţionarii, să retragă licenţa sau să suspenteze activitatea băncilor, de care însă nu a făcut uz, rezumându-se doar în a emite avertismente, se arată în studiul realizat de Expert-Grup.
Băncile puse sub supraveghere specială reprezintă 2/3 din activele sectorului bancar, spun experţii. Prin urmare, un eventual declin la aceste bănci ar produce un seism greu de estimat.
