Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, a anunțat că nu mai este demisionar, cum ne-am obișnuit să-l numim după ce… și-a anunțat demisia în septembrie. Astăzi la o conferință de presă, Drăguțanu a spus că guvernatorul rămâne guvernator până ce-l scoate din funcție parlamentul, ceea ce nu s-a întâmplat, așa că el este – cu cuvintele sale – „o persoană cu funcții depline”.
Cum legislaţia Republicii Moldova nu admite aşa noţiuni ca guvernator „interimar”, „în exerciţiu” sau „demisionar”, a explicat Dorin Drăguţanu, el se află deocamdată la cârma băncii centrale, în ciuda demisiei pe care şi-a cerut-o, şi va rămâne acolo până Parlamentul nu va lua act de cererea sa şi nu-i va numi un succesor.
„În faţa dvs. stă guvernatorul BNM, cu funcţii depline. Noi vom rămâne în funcţie pentru a asigura buna gestionare a băncii, ar fi iraţional să şi alogic să lăsăm banca fără management, cererile de demisie sunt valabile până în momentul în care parlamentul va lua act de ele,” a spus Dorin Drăguţanu astăzi, solicitat să comenteze speculaţiile că ar pune într-o situaţie vulnerabilă Banca Centrală continuând, în ciuda demisiei, să adopte decizii susceptibile de a fi contestate pe cale judiciară.
Pe de altă parte, nici autorităţile nu mai par sigure că vor reuşi să numească un guvernator nou la BNM, în locul lui Drăguţanu, până la începerea discuţiilor cu FMI pe un eventual acord de finanţare.
Acest lucru a fost sugerat oarecum indirect joi chiar de preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, căruia îi aparţine - conform legislaţiei - prerogativa de a propune Parlamentului candidatura guvernatorului, şi care nu a reuşit să identifice una potrivită, nici după ce a organizat un concurs deschis cu participarea unui şir lung de pretendenţi.
„Eu sper foarte mult ca la începutul şedinţelor plenare, care va avea loc cel mai probabil la mijlocul lunii februarie, sau spre sfârşitul lunii februarie, noi să avem toată procedura în desfăşurare, în aşa fel încât la sfârşitul lunii februarie-începutul lunii martie să avem şi un guvernator numit.”
O misiune a FMI ar urma să sosească la Chişinău pe data de 21 februarie, au anunţat pe de altă parte premierul Pavel Filip şi ministrul finanţelor, Octavian Armaşu. Ceea ce înseamnă că primele discuţii cu FMI vor avea loc cel mai probabil în lipsa unui nou guvernator.
„Funcţia mea în aceste discuţii este irelevantă, din punctul meu de vedere. Nu-mi amintesc să fă fost vreo declaraţie din partea FMI care să fi vizat numele meu. Prin urmare, dacă în februarie voi fi în funcţie, voi participa la negocierile cu misiunea FMI profesionist, cu toată responsabilitatea,” a mai spus joi Dorin Drăguţanu.
În urmă cu peste patru luni, Dorin Drăguţanu a depus împreună cu un vice-guvernator al BNM cereri de demisie, spunând că ar fi fost presaţi s-o facă de politicienii de la guvernare pe care nu i-a numit.
Parlamentul, în condiţiile unei noi crize pornite odată cu demiterea guvernului Streleţ, nu a reuşit să-i examineze cererea, iar acum ar mai exista şi o problemă legată de lipsa de candidaturi.
Iată, de exemplu, ce ne spunea miercuri un şef de comisie parlamentară, Ştefan Creangă:
„Erau vreo cîţiva candidaţi din Europa – cetăţeni ai RM, dar după cazul cu grenada în casa lui Drăguţanu, cam sunt sub întrebare”.
Iar aceasta este o declaraţie a preşedintelui parlamentului, Andrian Candu:
„Nu foarte mulţi îşi doresc să-şi asume aşa o misiune.”
Numirea în termeni cât mai restrânşi a unui nou guvernator la BNM este una din acţiunile prin care guvernul României condiţionează eliberarea creditului de 150 de milioane promis Chişinăului pentru redresarea finanţelor publice.
Aşteptarea ar fi ca noul guvernator să fie capabil să „închidă robinetul” prin care s-a scurs un miliard de euro din sistemul bancar moldovene înainte de alegerile parlamentare din noiembrie 2014.
Zilele trecute, o persoană necunoscută a aruncat o grenadă pe balconul casei lui Dorin Drăguţanu, iar premierul Pavel Filip a sugerat că atacul ar putea avea legătură cu acţiunile BNM în raport cu o bancă de la Chişinău, pe care nu a numit-o.
