Noul ministru al Finanțelor a dat asigurări că autoritățile sting cu succes restanțele la plățile bugetare care există pentru luna decembrie, inclusiv restanțe salariale. Dar Octavian Armașu a avertizat că bugetul va fi în mare dificultate în luna februarie, pentru că încasările sunt mici. Ministrul Armașu le-a spus jurnaliștilor că ajutoarele străine reprezintă singura soluție de acoperire a deficitului. Mai exact -promisul împrumut românesc, pentru că ajutoare din partea Fondului Monetar Internațional la care se recurge în asemenea situații nu pot veni atât de rapid. Numai că și ajutorul românesc este condiționat de un acord cu Fondul.
Noul cabinet de miniștri a fost pus, imediat după învestire, în situația de a gestiona o criză economică extrem de pronunțată în care a ajuns Republica Moldova. Autoritățile încearcă să păstreze optimismul în declarații, dar dincolo de acestea se pot vedea totuși adevăratele proporții ale problemelor – banii în buget se acumulează cu greu, salariile și pensiile sunt achitate cu întârzieri, iar relațiile cu partenerii și donatorii externi sunt blocate. Noul ministru al Finanțelor, Octavian Armașu, păstrează optimismul, atâta cât se poate:
„La moment, achităm – din încasările curente pe care le avem, din rezervele pe care le-am acumulat în anul precedent. Pe luna februarie nu prea avem rezerve, dar sper să găsim soluții”.
Autoritățile au anunțat că deficitul bugetar luna aceasta a ajuns la un miliard de lei, aproximativ 45 milioane dolari, iar către luna mai ar putea urca către 4-5 miliarde lei. Este și motivul pentru care Guvernul a anunțat drept prioritate restabilirea relațiilor cu FMI, iar procedurile formale – redactarea unei scrisori către FMI – au fost deja pornite.
Chișinăul spune că a îndeplinit majoritatea condiţiilor formulate de FMI în cadrul vizitelor anterioare. Este vorba în principal despre revizuirea tarifelor la gaze naturale şi curent electric, majorare la care s-a revenit în noiembrie, după o suspendare de câteva luni. Iar în ceea ce privește un alt angajament – asigurarea stabilități macroeconomice, săptămâna viitoare ar urma să intre în discuție legea bugetului şi politica fiscală pentru 2016. În ceea ce privește sectorul bancar, s-a intrat în procesul de lichidare a celor trei bănci devalizate, însă nu există foarte multă transparență în ceea ce privește etapa la care se află auditul internațional la alte trei bănci aflate sub administrarea specială a BNM.
Acestea sunt însă doar precondiții pentru venirea la Chișinău a unei misiuni și începerea discuțiilor.
Odată lansate negocierile propriu-zise, condițiile vor fi mult mai numeroase, spune expertul economic de la IDIS Viitorul, Viorel Chivriga:
Viorel Chivriga: „Pe lângă o durată mai mare, va fi nevoie și de o revenire la creditul de încredere pe care l-am pulverizat în ultimii ani. Trebuie să ne aducem aminte că relațiile cu FMI au fost în câteva rânduri sistate. De fapt, a fost un semnal pentru toți partenerii externi că Republica Moldova are mari probleme de credibilitate, că în Republica Moldova sunt persoane care una spun și alta fac și probabil că pe agenda responsabililor de la FMI vor apărea multe cerințe din acelea care au fost ascultate de membrii guvernelor Republicii Moldova, dar care, pe de altă parte, nu au fost respectate”.
Europa Liberă: Care ar fi principalele cerințe?
Viorel Chivriga: „Sunt foarte multe întrebări. Chiar atunci când a fost sistat dialogul cu FMI a existat o agendă, o agendă care nu a fost respectată de partea moldovenească. Este vorba despre anumite proiecte de legi care până la urmă ba au fost aprobate, ba au fost abrogate… Sunt unele probleme legate de modul în care este elaborat bugetul Republicii Moldova – procesul legislativ este unul complet neconform legislației, este vorba și despre politicile fiscale și vamale, este o garnitură întreagă de probleme. Pe de altă parte, eu cred că și partenerii de dezvoltare, Banca Mondială, statele occidentale au și ei o serie de revendicări și de propuneri care au fost lansate anul trecut și multe din ele sunt foarte bune pentru a ameliora situația în diferite domenii.”
Restabilirea relațiilor cu FMI nu este o sarcină chiar atât de ușoară după cum încearcă să prezinte lucrurile autoritățile. E o procedură care necesită destul de mult timp, dar, mai ales, disponibilitate din partea Chișinăului de a face schimbări concrete și de a promova reforme.
Din punct de vedere tehnic, Chișinăul trebuie acum să trimită o scrisoare Fondului Monetar, pentru a solicita o misiune de evaluare. O astfel de misiune ar putea veni cel devreme în a doua jumătate a lunii februarie. Doar că nu este vorba despre o misiune cu mandat de a discuta un nou program cu Republica Moldova – cel mai probabil, vor fi unul-doi economiști care se vor întâlni cu autoritățile pentru a „lua pulsul” și pentru a explica încă o dată autorităților în ce condiții poate fi semnat un nou Memorandum cu Fondul. Printre aceste condiții sunt un buget echilibrat, unde, în condițiile austerității bugetare este puțin probabil să-și găsească locul majorările salariale și de pensii promise de autorități, ameliorarea climatul de afaceri, dar și transparența acționariatului în sistemul bancar.
Într-un scenariu foarte optimist, misiunea propriu-zisă a FMI ar putea veni la Chișinău în luna aprilie, iar viitorul program poate fi aprobat peste încă jumătate de an. Ceea ce înseamnă că autoritățile moldovene pot miza pe banii FMI în cel mai bun caz deja pentru bugetul anului 2017.
Dar, spun experții, în pofida faptului că nou-învestitul guvern încearcă să transmită semnale pozitive către societate, scenariul real va fi cel mai probabil, mult diferit de cel optimist descris mai sus.
