Exporturile produselor din Republica Moldova au scăzut în lunile ianuarie-noiembrie a anului 2015 cu peste 16%, comparativ cu perioada similară din 2014. Aceasta e concluzia raportului oficial publicat luni de Biroul Național de Statistică. Cel mai bine s-au vândut peste hotare produsele agricole, mașini și echipamente pentru transporturi și articolele de manufactură. 2/3 din exporturi au fost bunuri autohtone. O discuție cu Alexandru Fala, economist de la Centrul analitic independent Expert-Grup, despre cum se explică scăderea volumul exporturilor.
Alexandru Fala: „Aici sunt două momente care trebuie explicate. În primul rând este o anumită tendință al nivel mondial de reducere a prețurilor la produsele agroalimentare, iar din cauza faptului că Republica Moldova exportă multe produse agroalimentare, evident că aceste produse se exportă la un preț mai mic și evident că veniturile aferente exporturilor produselor agroalimentare sunt mai mici. Asta este o cauză. Dacă analizăm sub aspect fizic, adică volumul efectiv al mărfurilor exportate, noi observăm că primele nouă luni este o creștere. Dar adică analizăm valoarea, adică prețul înmulțit la cantitate, vedem că aici este o scădere, în special din cauza scăderii prețurilor.
De aceea, cel mai probabil, vom avea o anumită dualitate legate de exporturi: pe de o parte exporturile în expresie valorică vor fi în scădere, iar pe de altă parte exporturile exprimate în volume fizice, adică volumul efectiv al produselor exportate ar putea înregistra o creștere.”
Europa Liberă: Principala piață de export pentru produsele din R. Moldova în 2015 a fost cea a țărilor Uniunii Europene (UE). Cel mai mare volum de exporturi a fost cel al legumelor și fructelor. Au reușit producătorii autohtoni să se desprindă de „piețe tradiționale” precum cele ale țărilor CSI, sau încă nu s-au ajustat la cerințele europene?
Alexandru Fala: „Noi nu am reușit integral să ne ajustăm la standardele europene, sunt un șir de produse pe care noi nu le putem exporta, fiindcă nu satisfacem anumite cerințe tehnice, dar este și o altă problemă legată de anumite modele de export care erau practicate în
Nu am reușit integral să ne ajustăm la standardele europene...
piețele estice și care nu sunt viabile pe piața UE, mă refer aici în special la exporturile care erau realizate în baza producției oferite de mici producători. Piața europeană are un alt specific, e nevoie de cantități mari care să fie constante în timp. În Republica Moldova micii producători nu pot oferi la moment asemenea oportunități. Ține anume de cerințele tehnice pe care nu le putem realiza în special în ceea ce ține de produsele de origine animală.
În linii generale, exporturile sunt în creștere. Noi exportăm mai mult, numai că venitul pe care-l obțin din baza exportului este mai mic. Evident, continuăm să avem un șir de probleme care țin de exportul în Uniunea Europeană, care în mare parte țin de cerințele tehnice pe care nu le putem îndeplini. La noi o mare parte din producția agricolă e realizată de mici fermieri, mici agricultori.”
Europa Liberă: În condițiile în care economia Republicii Moldova se află în recesiune, iar memorandumul cu Fondul Monetar Internațional (FMI) nu a fost semnat, care sunt riscurile pentru producătorii autohtoni în ceea ce ține de nivelul exporturilor pentru 2016?
Alexandru Fala: „Opinia noastră e că totuși exportul va fi un factor stimulator [al economiei], dacă nu va stimula, cel puțin va diminua influența factorilor negativi. Până la urmă produsele pe care la moment le exportă Republica Moldova depind de cererea externă, ne referim la produsele textile, echipament electric, aceleași produse agricole. Cumva, exportul sau livrările în exterior este mai tare influențat de cererea externă. Anticipăm că va fi o creștere a exporturilor în 2016, deoarece Uniunea Europeană pe dimensiunea economică cunoaște o anumită îmbunătățire și în acest context sperăm că creșterea economică din UE va permite să avem un export mai mare.
Probleme vom avea, dar nu cred că în 2016 vom reuși diversificarea exporturilor la nivel de produse sau posibilitatea exportării anumitor produse care nu le-am fost în stare să le exportăm. Cel mai probabil se va păstra modelul de export în UE, mă refer la export de textile, îmbrăcăminte, tot ceea ce numit export în bază de Lohn (importul materiei prime de peste hotare, prelucrarea acesteia și exportul produsului în alte țări – n. aut.) și export de produse agroalimentare.”
Europa Liberă: Deci, practic, în 2016, volumul exporturilor va fi un fel de pilon pe care se va ține economia națională.
Alexandru Fala: „Cel puțin noi așa anticipăm, deoarece în anul 2015 – unul destul de relevant în acest sens – primele două trimestre noi am avut creșteri. În trimestrul trei noi am avut scădere, dar cred că această scădere este asociată cu descreșterea din agricultură și în acest context am putut oferi o cantitate mai mică de produse alimentare.”
