Mobilizarea majorității parlamentare a coincis cu faptul că la Chișinău se află o echipă de experți trimisă de Fondul Monetar Internațional ca să se documenteze asupra situației macro-economice și asupra politicilor guvernului Republicii Moldova. Mandatul lor nu include negocierea unui acord de ajutor financiar pentru bugetul moldovean, aflat în dificultate. De rezultatele acestei evaluări ar putea depinde însă începerea unei astfel de negociere.
„O vizită de politeţe”, aşa numesc experţii FMI care stau la Chişinău până luni 29 februarie.
Până la un nou program de asistenţă acordată de FMI şi eventuale transferuri de bani la care speră autoritățile, e o cale lungă, mai spun experții din domeniu.
În cel mai optimist scenariu, o nouă misiune cu mandat de negociere ar putea reveni în toamnă. Acum însă un lucru e cert: reprezentanții Fondului nu mai cred în vorbe, vor să vadă acţiuni concrete în domeniile financiar-bancar, al administrării finanţelor publice şi un plan de restituire a datoriilor acumulate de furnizorii de energie pe perioada în care nu au fost ajustate tarifele la cursul valutar.
Fostul ministru al Finanțelor, Mihai Manole, fost ambasador în SUA și reprezentant al Republicii Moldova la FMI, afirmă că cei de la instituția monetară vor să vadă realizări. Or, în opinia sa, din octombrie anul trecut, de la precedenta misiune, acestea au lipsit. În acest răstimp, spune Mihai Manole, mai mulţi oameni din business au emigrat din ţară, iar sectorul real al economiei este în descreștere.
„De obicei, FMI niciodată nu porneşte de la zero, dar porneşte de la aceea de unde s-a oprit. Întreruperea relaţiilor la noi a avut loc câţiva ani în urmă. Anul acesta am putea avea cam trei bugete nevotate în parlament. De aceea, cred că o să fie discuţii pe componentele de politică bugetar-fiscală, pentru că trebuie să generăm venituri, să găsim cum să înviorăm businessul. Altfel, noi practic nu avem sorţi de izbândă. Se vorbeşte foarte mult de creșterea impozitelor, mă uitam chiar în foarte multe proiecte de documente nu e reală azi, pentru că cine a mai rămas azi în ţară? Îi trimitem şi ei peste hotare”.
În domeniul bancar, experţii FMI au vrut să vadă rapoartele referitoare la cele trei bănci aflate în supraveghere specială. Au aflat însă că acestea sînt departe de a fi terminate.
Au vrut să vadă și cum anume statul moldovenesc va converti în datorie publică banii oferiţi pentru salvarea băncilor falimentate şi cum vor fi recuperați parte din banii dispăruţi. Şi la acest subiect au primit răspunsuri vagi şi evazive, spun surse care au participat la discuţii.
În opinia fostului ministru al Finanțelor Veaceslav Negruţă, experţii FMI ar putea să înrebe și despre reforma justiţiei, o problemă ce ar putea fi inclusă în viitorul memorandum.
Criza bancară a fost determinată de starea de fapt din justiţie. Chişinăul va avea mult de muncit pentru restabilirea încrederii în faţa organizațiilor internaționale, spune Veaceslav Negruţă.
„Să sperăm că poate noua conducere de la Banca Naţională într-un fel ar impulsiona lucrurile să înceapă să se mişte în sectorul financiar-bancar, pentru că problema mare care este în Republica Moldova şi tot ce se cheamă distorsiuni macro-economice vine pe filiera sectorului bancar. Dacă se demonstrează că au apărut mişcări ce ţin de transparentizarea acționariatului în sectorul bancar, şi aici sunt categorici nu doar cei de la Fond. E vorba şi de Banca Mondială, e vorba şi de BERD”.
Unii economişti şi observatori ai relației Republicii Moldova cu FMI spun că declarațiile premierului Pavel Filip despre posibila micșorare a tarifelor la gaze şi curent, ar fi trebuit să placă telespectatorilor, dar i-a lăsat mască pe experţii străini. Asta deoarece furnizorii au acumulat datorii de ordinul milioanelor în ultimii trei ani din cauza diferenței de curs valutar, iar autorităţile nu au pus la punct un mecanism de stingere a lor.
Într-un cuvânt, experţii FMI au vrut să înţeleagă ce vor să facă guvernanții mai ales atunci când nu au bani, dar au o grămadă de probleme. Despre răspunsurile primite şi analiza lor însă cetăţenii vor afla mai târziu, dar surse avizate spun că sunt departe de optimismul afişat de mai marii ţării.