Persoanele cercetate pentru trafic de influență, abuz de putere, coruperea alegătorilor sau amestec în înfăptuirea justiției ar urma să nu mai poată fi exonrate de răspundere penală, cum se întâmpla până acum. Autorii proiectului spun că este o inițiativă menită să descurajeze actele de corupție în rândul organelor de drept și al autorităților publice. Ce cred însă experții anticorupție despre acest proiect care urmează să fie prezentat în parlament?
Intenția procurorilor care susțin noua inițiativa legislativă este să fie exclusă posibilitatea organelor de drept de a aplica pedepse contravenționale pentru acte de corupție, adică doar amenzi. Or, în acest caz, explică Iurie Garaba, adjunct al procurorului general, persoanele absolvite de răspundere penală revin la muncă după ce au admis abuz în serviciu sau fals în acte, urmărind beneficii personale. În opinia sa, dacă vinovăția pentru acte de corupție a fost recunoscută prin judecată, atunci, pentru o anumită perioadă, orice funcționar trebuie să fie lipsit de dreptul de a exercita o funcție publică:
„Noi avem cazuri la ziua de azi când polițiști, medici sau alți funcționari publici, în cazul lor se trece de la sancțiunea penală la cea contravențională. Se ține cont acolo că a recunoscut vina, că a reparat prejudiciul și îi aplică o amendă, el amenda o plătește și de obicei o plătește într-un termen restrâns și plătește numai jumătate de amendă. Cu asta se termină toată pedeapsa și lucrează mai departe chiar în funcția în care s-a compromis.”
Iurie Garaba spune că în cazul angajaților scutiți de răspundere penală, cel mai frecvent nu se aplică nici măcar răspunderea disciplinară iar câștigul din infracțiunea pe care a comis-o este dublu față de amenda pe care o plătește în ultimă instanță.
Experta anticorupție Mariana Kalughin sugerează însă că mecanismul de sancționare a corupției nu are impact pentru că nu se asigură executarea pedepselor, multe dosare neavând finalitate:
„Pedepsele sunt cu impact doar dacă, unul la mână, există o pedeapsă proporțională gravității, este inevitabilă această pedeapsă și trei la mână, este inevitabilă executarea pedepsei. Ceea ce nu se asigură e tocmai doi și trei, ceea ce e cel mai important. Și aceasta devalorizează întreg exercițiul al urmăririi penale. Pentru că, chiar dacă știi că mergi într-un proces, oricum ai putea să obții condiționat.”
Your browser doesn’t support HTML5
Un nou proiect de lede pentru vombaterea corupției
Într-adevăr, susține experta, este necesar ca cei care au admis acte de corupție să fie excluși din serviciul public pentru o anumită perioadă de timp. Pe de altă parte, inițiativa pedepselor înăsprite nu are cum să dea rezultatul așteptat de opinia publică, dacă organele de urmărire penală vor acționa selectiv, iar dosarele cu substrat politic nu vor ajunge în vizorul justiției, constată Mariana Kalughin. Așa cum spune ea, orice intervenție asupra pedepselor trebuie să fie una echilibrată:
„Dacă omorul la noi, de exemplu, se sancționează cu cinci ani, bineînțeles că orice pedeapsă pentru corupere pasivă, dacă e calificată cu 7 ani, asta de fiecare dată, iarăși e puțin disproporționat. Această intervenție asupra pedepselor trebuie să fie una foarte echilibrată.”
Chiar dacă această inițiativă ar putea da rezultate în descurajarea corupției, atât timp cât încrederea în justiție este la cel mai jos nivel, până la proba contrarie, cetățenii sunt în drept să pună la îndoială acest proiect, precizează Ianina Spinei, vicedirectoarea Transparency International Moldova:
„Când statul este capturat, sunt foarte multe semne de întrebare la ce aduce modificarea cadrului legal. Orice idee benefică pentru un stat democratic se poate transforma într-o bâtă. Eu nu vreau să fiu pesimistă și înțeleg că cadrul legal trebuie să fie modificat, dar în condițiile zilei de azi sunt foarte și foarte multe riscuri. Sistemul acesta oligarhic, el trebuie să fie demontat.”
În opinia experților, pe segmentul anticorupție, problemele trebuie privite în complexitate, altfel asemenea proiecte rămân a fi intervenții stângace, fără efect. Iar cazuri de genul judecătorului care a luat mită de 200 de dolari și a primit 7 ani de închisoare, și altul, cel al magistratului care a primit doi ani cu suspendare în dosarul omorului din Pădurea Domnească, nu schimbă percepția pedepselor disproporționate.