Costul fraudei din sistemul bancar al Republicii Moldova a fost unul foarte mare, constată reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internaţional la Chișinău, Armine Khachatryan. Consecințele acestui jaf au dus la creşterea datoriei pusă pe umerii populaţiei, irosirea rezervelor valutare, scumpirea excesivă a creditelor, pierderea încrederii partenerilor de dezvoltare a țării. Chiar daca guvernanții își exprima speranța că finanțarea externă va fi reluată în curând, ex-ministrul Finanțelor Mihai Manole care, ulterior, fiind ambasador la Washington și reprezentant al RM pe lângă FMI, a declarat Europei Libere că situația financiară a țării va degrada și mai mult, în lipsa unui acord cu Fondul Monetar Internațional.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu Mihai Manole
Europa Liberă: Cum va fi bugetul de stat pentru anul acesta, dacă abia urmează să se discute proiectul lui în guvern, iar ulterior va ajunge şi în Parlament?
Mihai Manole: „Foarte multe lucruri care se fac nu se înscriu în regulă. Vorbim de politica bugetar-fiscală, apoi bugetul. Ceea ce se discută acolo e absolut neprofesionist şi mai bine ar fi aşa să spună: „Toţi plătesc câte zece mii de dolari. Puteţi, nu puteţi – plătiţi, indiferent. Noi am hotărât, gata, noi am votat”. Cam aşa sună ceea ce se face. Eu sunt şocat ce se întâmplă. Dar ce să-i faci? Cel mai complicat e cu politică bugetar-fiscală. În cazul când în ţară aşa lucruri se întâmplă, cu sustrageri, cu furturi, cu fraude și ei pun totul pe seama plătitorilor de rând, aceasta eu nu pot să o înţeleg.”
Europa Liberă: Pentru acest an estimările pentru bugetul naţional prevăd o creştere de circa peste 11% a veniturilor şi de peste 13% a cheltuielilor faţă de anul precedent. Trebuie să bucure acest lucru?
Mihai Manole
Mihai Manole: „Nu ştiu cu ce ar trebui să bucure, pentru că practic sectorul real al economiei e distrus. Deci, sursa principală unde ar trebui să fie creşterea veniturilor bugetare nu mai merge pe calea de dezvoltare corectă, mai mult să plătim cu impozite mai mici, dar cu metoda constrângerii, tot mai puţini rămân şi mai mult să plătească. Pentru că sectorul real al economiei practic nu există. Au scăzut şi încasările la importuri, pentru că a fost un lucru nu prea bun formarea bugetului în ultimii ani pe baza de importuri. Încasarea veniturilor la buget pe baza importurilor este unul din sectorul real al economiei, al nostru. Şi în genere nu se văd măsuri care ar aduce la o dezvoltare, o creştere înainte, ca să fie ca rezultat şi creşterea venitului bugetar. Da, tot timpul sunt necesare cheltuieli mai mari, nu neagă nimeni, dar uitaţi-vă că avem şi încheieri pe diferite compartimente. Pe care am putea să-l luăm? Să luăm finanţarea medicinii, ocrotirea sănătăţii. Într-un studiu de la Banca Mondială se menţionează că avem cheltuieli ineficiente ale mijloacelor – se sustrag, nu se utilizează conform destinaţiei. Sunt multe probleme. Vorbim de ceea ce se face în ţările dezvoltate, vorbim de impozite pe imobile, vorbim de creşterea altor impozite, dar trebuie să ne uităm cine suntem şi unde ne aflăm. Dacă nu vom face aceasta, cred că vom suferi un colaps.”
Europa Liberă: Guvernanţii contează foarte mult pe o stabilitate bugetară care depinde, în primul rând, de banii pe care i-au promis cei din România şi ulterior poate negociază memorandumul cu FMI şi apar cărăruşe.
Mihai Manole: „România va face prime debursări cred că în acel caz când va fi o claritate în relaţiile cu FMI. Dacă să spun sincer, prima dată am şi eu unele dubii în relaţiile cu FMI, încep şi eu să analizez care sunt pricinile, pentru că tot timpul a fost credibilă această poziţie. În relaţiile cu FMI eu, de pildă, aveam poziţia aşa: trebuie să fie numaidecât obligatoriu, sunt relaţiile cu FMI – înseamnă că totul e ok. Dar mă uit prin componenţă, cam peste tot ce se întâmplă în ultimii ani şi deja nu mai cred nici eu în ceea ce se întâmplă. Da, ar fi bine, ar fi ca un factor, ca o stabilitate, dar nu, mai ales, analizând şi ceea ce s-a întâmplat cu călătoriile acestea, pentru că nu toţi înţeleg, eu pot să le dau cu lux de amănunte de ce se întâmplă aşa. Nu e bine. Nu e bine ce se întâmplă. Aceasta arată că, dacă factorul intern nu-şi va spune cuvântul şi nu vom munci, înseamnă că nu vom obţine nimic.”
Europa Liberă: Credeţi că prezenţa domnului Plahotniuc la Fondul Monetar Internaţional ar putea să aducă în albia normalităţii relaţia Moldovei cu Fondul Monetar Internaţional?
Mihai Manole: „FMI nu lucrează cu personalităţi. FMI lucrează cu ţara. Aici e credibilitatea şi că va fi. Sunt indicatorii, sunt cerinţe, trebuie să fie realizări ş.a.m.d. De aceea, cine nu ar fi, nu vorbim de persoane concrete, care nu ar fi persoana, cred că nu ar putea fi rezultate, pentru că sunt un şir de angajamente şi obligaţiuni.”
Europa Liberă: Domnule Manole, pentru că dumneavoastră aţi fost reprezentantul Moldovei pe lângă FMI, lipsa acestui memorandum între guvernul ţării şi Fondul Monetar Internaţional cum se va răsfrânge asupra bugetului, până la finele anului?
Mihai Manole: „Cea mai mare problemă este lipsa surselor de finanţare a deficitului bugetar. Pentru că ceea ce vorbim noi, şi obţinerea surselor externe, având acordul cu FMI, inclusiv cel cu România, de 150 de milioane de euro, deci, tot din acest context, dacă nu este acest acord, înseamnă că nu este bine şi în interiorul ţării ce se întâmplă, adică care sunt căile de dezvoltare, ce e în sectorul real, care vor fi veniturile bugetare. Dar, în primul rând, finanţarea deficitului bugetar este sub semnul întrebării. Trebuie să căutăm alte resurse, alte surse interne, pentru că externe totul este legat de această relaţie.”
Europa Liberă: Dar pe interior de unde se găsesc aceste resurse care să completeze bugetul?
Mihai Manole: „Plătitorii de impozite. Unica sursă principală sunt plătitorii de impozite. Alta, practic, nu există. Avem o creştere economică, înseamnă că avem dezvoltarea sectorului real, avem factori pozitivi. Dar e greu de spus pentru Moldova, de operat cu aşa termeni astăzi, pentru că nu este real.”
Europa Liberă: Veniturile din impozite, taxe şi contribuţii exprimate ca pondere din PIB în acest an vor fi de aproape 32%, în creştere cu puţin, în comparaţie cu anul trecut.
Mihai Manole: „Nu aş compara nici eu aici. Pentru că la noi când încep unele critici, că: „La noi ponderea în PIB este mai mică” este o situaţie reală care trebuie analizată, analizând mai mulţi factori. Pentru mine e straniu, când se spune: „În ţara cutare trei mii de dolari e plata anuală a asigurării medicale”. La noi trei mii de dolari nu e salariul mediu anual pe ţară. De aceea, eu cred că nu este corectă comparaţia. Trebuie să nu uităm de realităţi, pentru că noi chiar vorbim de unele impozite astăzi şi noi le implementăm de la început. Eu aşa înţeleg că eu am aceleaşi drepturi ca cei care sunt în jurul meu şi ei au, ca mine, aceleaşi drepturi, dar la noi se încep jocurile: „Hai să puneam aceea, punem acolo, nu punem acolo”. Nu se face, aceasta nu e ţară. De aceea sunt rezerve foarte mari, dar principalul că deja, practic, ajungem la o situaţie critică. Să recunoaştem că astăzi au mai plecat din Moldova cei care au obţinut dreptul de a călători fără vize. Mă gândesc şi eu dacă sunt tâmpit sau sunt nebun, de am rămas în ţara aceasta așa.”
Europa Liberă: Domnule Manole, dumneavoastră aţi fost ministru al Finanţelor. Dacă astăzi aţi fi în acest fotoliu, aţi fi prezentat un alt proiect al bugetului de stat?
Mihai Manole: „Ca să crească presiunea fiscală, eu aş accepta numai într-un singur caz, atunci când aş hotărî cu ceea ce s-a întâmplat. Nu se vorbeşte nimic de miliardul furat, parcă nici nu a fost. Nu mai spune nimeni că Banca Naţională a mai adus 300 de milioane pierderi pentru anul trecut. Înseamnă că salariul pe care l-a primit guvernatorul, toată echipa lui ş.a.m.d. ne-au băgat iarăşi 300 de milioane de pierderi. Şi rar cine atrage atenţia că profitul vine în buget, pierderile se acoperă din buget. Toţi tac din gură. Deci, la miliardul acela, dar e cu mult mai mult decât un miliard de dolari, plus 300 de milioane de lei pierderi ale Băncii Naţionale, practic, noi suntem ca de păduchi bogaţi de datorii.”
Europa Liberă: Dar povara fiscală rămâne la nivelul anului trecut?
Mihai Manole: „Se discută variante foarte năstruşnice.”
Europa Liberă: Vă întrebam, dacă aţi fi în fruntea Ministerului Finanţelor, cu ce proiect de lege al bugetului naţional aţi merge la guvern şi în Parlament?
Mihai Manole: „Proiectul bugetului este o totalizare deja, o conlucrare între ceea ce e în Ministerul Economiei, ceea ce e în Banca Naţională, ceea ce e în Ministerul Finanţelor. Dar iar ne va afecta datoria pentru gazele naturale. Şi pentru 2012 sunt peste 700 de milioane de dolari, de unde naiba au apărut nu ştie nimeni. Dar, bine, când au spus: „De ce aţi promovat tariful mai mare?”, ce a spus cel de la Ministerul Economiei, care promite că va face conferinţă de presă, că nu e chiar curat în aspecte de venituri ş.a.m.d.? - „A crescut calitatea gazului”. Eu am rămas şocat. Noi nu putem volumul măsura şi el ne prosteşte, ca pe o turmă întreagă, că a crescut tariful pentru că a crescut calitatea gazului. Oameni buni, nu se duce evidenţa la aşa indicatori. Iată aşa oameni trebuie puşi la răcoare, ca să nu şadă în fotoliu, să şadă la răcoare. De aceea, nu pot spune că azi la Finanţe aş putea... Da, ar trebui să fie alt proiect al bugetului, dar eu nu cred că în situaţia care este astăzi creată poate să fie prezentat alt buget. De aceea avem ceea ce merităm şi avem ceea ce este.”
Europa Liberă: Dar de ce guvernanţii nu vorbesc despre aceste îngrijorări?
Mihai Manole: „Dar cine să le vorbească? La noi totul e dulce.”
Europa Liberă: Oricum va veni timpul să răspundă pentru ceea ce promit, pentru ceea ce adoptă.
Mihai Manole: „Nu mai răspunde nimeni, pentru că aşa suntem noi ca ţară. De răspuns nu va răspunde nimeni. Totul va fi bine. Din 1997 avem în Codul Fiscal pensii nestatale, nu e făcut nimic. Noi nu avem reforme în sectorul social, de aceea nici nu aplicăm un şir de standarde internaţionale. De aceea eu nu mai sper, la vârsta mea, că vom trăi deja ca în alte țări. La noi e înțeles ca o poveste, așa știi.”