Asociaţia Micului Business (AMB), organizaţie ce reprezintă interesele micilor întreprinzători, susţine că guvernarea ar „distruge agresiv” micile afaceri şi că ar ignora condiţiile Acordului de Asociere cu UE în acest domeniu în numele „monopolizării şi oligarhizării economiei”. O convorbire despre motivele nemulţumiri şi soluţiile pentru menţinerea micul business în bază de patentă cu Eugen Roşcovanu, preşedintele AMB.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu Eugen Roșcovanu despre problemele micului business din Moldova
Europa Liberă: Aşadar, dle Roşcovanu, acuzaţii usturătoare din partea asociaţiei pe care o conduceţi la adresa actualei guvernări, dar se pare şi la a celor anterioare, că s-ar urzi planuri de „interzicere a micului business în bază de patentă”, întrucât acesta „face concurenţă monopoliştilor”. Care este motivul acum pentru reluarea acestor acuzaţii, care au răsunat şi anterior?
Eugen Roşcovanu: „Este adevărat, Asociaţia a înaintat de mai multe ori revendicări cu privire la efectuarea unor reforme în ce priveşte dezvoltarea micro-întreprinderilor, a micului business, în general. Actualmente se vorbeşte mult la nivelul cel mai înalt al executivului despre importanţa mediului de afaceri pentru deschiderea de noi locuri de muncă, dar se ştie că micul business ca sector este principalul în deschiderea noilor locuri de muncă nu numai la noi în Moldova, dar şi în UE. Nu în zadar, în UE micul business este considerat coloana vertebrală a economiei.
La noi, în Republica Moldova asistăm la o situație când se impun, mai curând, interdicții. Nu ştiu dacă aceasta se poate numi reformă sau o încercare de a stimula domeniul de afaceri. În multe ţări dezvoltate economic peste 55% din PIB se face în dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). La noi, însă, această cotă abia ajunge la 30%, vânzările agenţilor economici din micul business care pe an ce trece reflectă starea gravă a IMM-urilor din Moldova. Atunci când avem în legislaţie nişte bombe cu ceas care presupun interdicţii, lumea se ridică şi Asociaţia Micului Business trebuie să reacţioneze la cererile membrilor săi, la cererile agenţilor economici din micul business.”
Europa Liberă: Susţineţi că de mai mulţi ani AMB „corespondează” cu autorităţile centrale în vederea soluţionării problemelor micului business, dar în schimb auziţi doar, cum aţi spus, „bâiguieli birocratice” „promisiuni deşarte” etc. De fapt, ce aţi dori şi ce nu se face?
Eugen Roşcovanu: „Legislaţia în vigoare, normele care se referă la activităţile în domeniul atestat la micro-întreprinderi trebuie să ofere posibilităţi fiscale şi de altă natură ca oamenii să poată să-şi păstreze locurile de muncă. S-au adunat semnături a reprezentanţilor a peste 40 de mii de agenţi economici titulari de patentă de întreprinzător care ştiu că de la 1 ianuarie 2017 comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonetă şi din autovehicule în pieţe sau locuri autorizate va fi interzis.
Noi, ani la rând, am înaintat propuneri şi la parlament, şi la Ministerul economiei, şi la Ministerul finanţelor. Până la moment, avem răspunsuri tip, nişte bâiguieli birocratice şi promisiuni deşarte. Nu avem un răspuns cert la ce se va întâmpla. Legislaţia rămâne neschimbată şi oamenii vor rămâne în stradă. Închipuiți-vă, peste 40 de mii de agenţi economici vor rămâne fără drept de activitate. Iar un număr aproape egal de agenţi economici aşteaptă cu sufletul la gură nişte reforme care le-ar permite să se legalizeze.
Este clar că nimeni astăzi în Republica Moldova care desfăşoară activitatea de antreprenor nu vrea să activeze în afara legislaţiei fiindcă este într-o permanentă încordare şi este pasibil de amenzi mari. Chiar când activează pe bune drepturi agentul economic este amendat şi este amenințat de FISC. Exemplul recent este situaţia din piaţa din Străşeni, unde agenţii economici, care au tot dreptul să comercializeze produse agricole, au fost puşi în situaţia să plătească amenzi de peste 3 mii de lei. Este o absurditate. Aceste lucruri îngrijorează. În scrisoarea adresată primului ministru şi Parlamentului venim şi cu propuneri de rigoare. ”
Europa Liberă: Dar ce propuneţi ca alternativă? Dacă iată se va interzice activitatea în bază de patentă, ce soluţii alternative propuneţi?
Eugen Roşcovanu: „Una ar fi introducerea unui impozit specific, numit şi impozit forfetar pentru micro-întreprinderi. Vine în consens cu capitolul 10, art. 63 din Acordul de Asociere. Anul trecut a fost elaborată un proiect de amendament la Codul Fiscal care prevedea impozitul specific. Acest document a fost trimis la Parlament şi acolo a decedat. Nu avem reacţii serioase şi normale din partea executivului şi a legislativului ca să se schimbe situaţia.”
Europa Liberă: Să precizăm pentru toată lumea că impozitul forfetar la care vă referiți este o suma fixa ceruta de stat unei firme, indiferent de bilanţul acesteia. Pe de altă parte, chiar Dvs. aţi spus că „60-80 de milioane de lei din economia gri nu sunt înregistraţi”. Activităţi în baza patentei există peste tot în lume, doar că, în Republica Moldova, potrivit multor experţi se abuzează de acest lucru. Se spune că e un mod clasic de a face bani la negru şi că e o schemă oarecum legală de evaziune fiscală. Replica Dvs. care ar fi?
Eugen Roşcovanu: „Evaziunea fiscală există în toată ţările. La noi există şi pentru că avem o piaţă mică. Nu există posibilităţi mari de a câştiga sau, pur şi simplu, de a acoperi cheltuielile unei întreprinderi mici. Costul afacerilor în Republica Moldova, se referă şi la fiscalitate, şi la taxe locale şi alte impozite, sunt foarte mari. Din acest motiv, unii agenţi economici ca să nu lucreze în pierdere sunt nevoiţi să treacă în economia gri. Asta este.
Noi cerem guvernării, şi am înaintat propuneri clare încă 10 ani în urmă, pentru ca să permită cetăţenilor care au activităţi de antreprenoriat să se legalizeze. Vorbim acum de faptul că avem deficit bugetar, că în primării nu ajung resurse financiare pentru necesităţi elementare. Impozitul forfetar sau şi patenta de întreprinzător - aceşti bani vin în bugetele locale, aceşti bani ar putea să completeze anumite goluri.
Pe de altă parte, noi asistăm la o monopolizare şi oligarhizare totală a economiei. Nu se întreprinde nimic. Noi parcă am fi vox in deserto, parcă am fi în pustiu şi nu avem nici o reacţie. Se formează grupuri de lucru la care nu este invitată societatea civilă, reprezentanții micului business. Nu ştim ce se întâmplă cu legea privind IMM-urile în parlament. Ea călătorește prin cabinete şi comisii, dar nu ştim care este textul propriu-zis.
Considerăm că acest proiect de lege ar trebui să se orienteze la principiul „gândeşte mai întâi la scară mică”, ceea ce se spune şi în Small Business Act – o lege care este recomandată pentru toate ţările din UE pentru a susţine şi dezvolta micul business. Principiile europene, inclusiv Acordul de Asociere care presupune susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii şi în special a micro-întreprinderilor nu sunt respectate. Noi nu înțelegem uneori din ce cauză: din ignoranţă, din incompetenţă sau pur şi simplu din cauza că într-adevăr economia este monopolizată, oligarhizată şi nu se gândeşte nimeni la cetăţean, la cel care face nişte afaceri la nivel de supravieţuire.”
Europa Liberă: O precizare, cine sunt aceşti monopolişti la care faceți referință?
Eugen Roşcovanu: „Este vorba de întreprinderile mari care au monopolizat şi importurile, şi exporturile, şi comerţul.”
Europa Liberă: Sugeraţi că statul nu face altceva decât să promoveze interesele acestor întreprinderi?
Eugen Roşcovanu: „Aşa este. Lobby-ul întreprinderilor mari este atât de puternic şi simpatia celor care sunt în executiv şi legislativ este atît de mare încât fiecare din aceste instituţii mari comerciale îşi fac mendrele aşa cum doresc. Este vorba şi de altceva. Ar trebui să se fie şi o conştiinţă de antreprenoriat, atunci când se stimulează întreprinderile mici printr-o colaborare dintre micul business şi întreprinderile mari. Aşa este în toată lumea civilizată.”
Europa Liberă: De ce nu ar merge această formulă de colaborare a micului business?
Eugen Roşcovanu: „Nu merge pentru că ce poţi să ai din micul business, ce poţi să ai de la un cetăţean sau o cetățeancă care face afaceri la nivel de supraviețuire? Nimic! Pe când lobby-ul celor mari este puternic şi ei pot să influențeze. Explicația este la suprafață. Nu putem spune că nu se fac declaraţii în susţinerea IMM, dar ce rost din asta. Nu există posibilităţi financiare pentru a se dezvolta, nu există posibilităţi legale pentru ca cetăţeanul să activeze şi să nu aibă teama că în orice moment poate fi amendat. Din 1995 până în 2015 bugetul include amenzi, sume exorbitante, care au crescut de sute de ori. Nu poate fi făcut bugetul local sau central din amenzi, ci dimpotrivă prin stimularea IMM-urilor.”