Raportul pentru 2013 „Doing Business” al Băncii Mondiale a constatat Moldova se numără printre 29 de ţări care au progresat cel mai mult în clasament mai ales datorită unor legi care uşurează obţinerea creditelor, plata taxelor şi închiderea firmelor. Totuşi, studiul scoate în evidenţă şi piedicile pe care le întâmpină oamenii de afaceri. De exemplu, pentru a obţine o autorizaţie de construcţie o persoană ar avea nevoie de aproape un an de zile şi ar trece prin 26 de proceduri legale. Diana Răileanu a stat de vorbă cu preşedintele Asociaţiei Micului Business din Republica Moldova, Eugen Roşcovan, pe care l-a întrebat dacă concluziile studiului oglindesc situaţia reală din antreprenoriatul moldovenesc:
Eugen Roşcovan: „Vreau să vă spun că acest studiu exprimă într-o anumită măsură situaţia din domeniul Întreprinderilor mici şi mijlocii din Republica Moldova, dar în acelaşi timp este puţin îndepărtat de realităţile obiective în care activează agenţii economici de aici. Fără îndoială, nu putem spune că nu avem anumite progrese în acest domeniu, în special în ceea ce priveşte înregistrarea întreprinderilor, se cer mai puţine documente, mai puţine zile pentru a înregistra o întreprindere mică.
Ceea ce este important, or faptul acesta ar trebui să stimuleze dezvoltarea Micului Business, crearea de noi întreprinderi mici, dar spre regret nu întotdeauna „Doing Business” exprimă ceea ce este în realitate, adică mediul de afaceri care este în ţara noastră. Să ne uităm la statistica oficială: în 2011, în 2012, există o stagnare a numărului de întreprinderi mici şi mijlocii din Republica Moldova în ceea ce priveşte atât înregistratea cât şi dezvoltarea. Ba mai mult, chiar există „în minus” crearea de noi întreprinderi mici în Republica Moldova.
Dacă, de exemplu, în 2006 noi aveam 98,7 % cota întreprinderilor mici şi mijlocii din numărul total de întreprinderi din Republica Moldova, în anii pe care i-am amintit mai sus această cotă a ajuns la 97,5 % şi nu se dezvoltă. În acelaşi timp, alt indice, care vorbeşte despre cota veniturilor din vânzări a acestor întreprinderi de asemenea scade.”
Europa Liberă: Ce ar tăia din elanul antreprenorilor? Care ar fi împedimentele din calea lor?
Eugen Roşcovan: „Se au în vedere barierele birocratice. Însăşi atitudinea administraţiilor fie locale, fie centrale, faţă de afaceri, faţă de agenţii economici, ori în special din micul business, care sunt cei mai puţin protejaţi. Dacă o întreprindere mare dispune de avocaţi, dispune de resurse pentru a influenţa şi a obţine o poziţie mai bună în economia ţării, ăştia din micul business sunt cam hărţuiţi. Eu nu mai vorbesc de faptul că deşi se face mare tam-tam, este adevărat faptul că amenzile sunt excesiv de mari, de la zece mii de lei în sus.
Pe un agent economic care are un angajat, doi, dacă îl amendezi o dată cu zece mii de lei, asta înseamnă că îl tragi în faliment şi evident că în atare situaţie apare un fenomen care este dubios, dar el există, adică o parte din cei care fac afaceri mici, fie comerţ, fie construcţii, fie că e vorba de altceva, ei trec în umbră, adică preferă să facă afaceri astfel încât să nu ducă evidenţa contabilă. Pe de altă parte, ei pur şi simplu părăsesc domeniul afacerilor şi preferă să plece peste hotare unde în trei luni câştigă atât cât ar câştiga o întreprindere într-un an de zile. ”
Europa Liberă: Dle Roşcovan, aţi menţionat despre agenţii economici care preferă să treacă în umbră, ce justificare poate fi găsită pentru un agent economic care duce o contabilitate dublă, dacă poate fi găsită o justificare...
Eugen Roşcovan: „Ei pur şi simplu duc o altă contabilitate a afacerilor pe care ei consideră că de bine de rău îi permit să se menţină pe piaţă...”
Europa Liberă: Dar asta înseamnă că nu plătesc impozite la stat, înseamnă că nu sunt bani pentru pensii?
Eugen Roşcovan: „... Şi pentru întreţinerea birocraţilor noştri care se întrec unul pe altul cum să aibă o atitudine degradatoare faţă de agenţii economici. Este imoral, dacă trăieşti într-un stat şi te foloseşti de anumite beneficii, drumuri, servicii comunale, multe alte chestii, desigur că trebuie să plăteşti impozit pe de o parte.
Pe de altă parte, dacă ne gândim şi la faptul că deşi eu plătesc toate impozitele sunt amendat, pe când cel care are o „umbrelă”, nu, iar eu rămân cu nimic, atunci situaţia este una paradoxală în ceea ce priveşte dezvoltarea Întreprinderilor mici şi mijlocii. Eu repet, nu este bine să activezi în umbră, fiindcă prejudiciezi statul, prejudiciezi mediul în care trăieşti, ba şi încă eşti în stare de stres permanent. Dacă vine Fisc-ul odată şi te amendează cu 50 mii lei, tu rămâi cu toate beneficiile în vânt. Dar oamenii aceştia vor doar un singur lucru să poată plăti impozit atât cât le permite afacerea. Nu li se dă voie fiindcă există interese monopoliste, există interse oligarhice şi cu totul de altă natură, care le permit unora să preia o afacere deja stabilită, să o preia şi să îşi facă singur propriul magazin sau altă afacere.”
Europa Liberă: Tocmai pentru a înlesni comunicarea între agenţii economici şi Guvern, a fost creat aşa numitul Consiliu Economic de pe lângă Prim-ministru. Dvs aveţi încredere că guvernanţii îşi vor apleca urechea la problemele oamenilor de afaceri moldoveni?
Eugen Roşcovan: „Şi eu am aflat nu demult despre faptul că deja este constituit acest Consiliu. Am aflat şi numele experţilor care fac parte din el. Pe mulţi îi cunosc şi sunt analişti buni în domeniul economic, dar sunt oameni care nu ţin de afaceri propriu-zise, ei au nişte viziuni radicale asupra întreprinderilor mici şi mijlocii. De exemplu, ei afirmă că dacă o firmă mică a suferit faliment, înseamnă că ea nu poate rezista, deci aplicăm legile junglei: „eşti slab, te mâncăm”, „dacă poţi să opui rezistenţă, este bine, noi te salutăm”. Cică aşa ar fi filosofia europeană în ceea ce priveşte dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Ba nu, nu aşa este.
În Uniunea Europeană se menţine o atitudine foarte grijulie faţă de orice întreprindere mică, indiferent dacă are un angajat sau doi. Sunt organizaţii finanţate de Guvern ca să ducă evidenţa dezvoltării acestor întreprinderi şi dacă se vede că ei la Fisc plătesc tot mai puţine şi mai puţine impozite, aceşti oameni sunt invitaţi în instituţii de training şi sunt ajutaţi. Dacă ei trec bine aceste traininguri şi se vede că ei sunt oameni cu aptitudini care pot să dezvolte afaceri, ei sunt ajutaţi, adică nu sunt călcaţi în picioare aşa cum se promovează la noi ideile de susţinere a businessului. Noi nu putem să acceptăm, mai ales în condiţiile Moldovei, principiile de junglă. Un om care a deschis o întreprindere trebuie respectat şi trebuie susţinut.”