Șocul Brexit: Marea Britanie riscă să fie redusă la o jumătate de insulă

Intrebat vineri în sala de presă a Comisiei Europene, unde comenta rezultatul referendumului britanic, dacă ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar însemna sfârșitul Europei, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a răspuns un scurt NU și a părăsit sala de presă.

Inițiativa le revine acum capitalelor celor 27 de țări rămase în UE și în special țărilor fondatoare ale Comunității Europene (urmată de Uniunea Europeană): Germania, Franța, Italia și cele trei din Benelux.

Ministrul de externe al Germaniei Frank-Walter Steinmeier a convocat deja la Berlin în acest weekend o reuniune a celor șase țări fondatoare, nucleul dur al Uniunii Europene.

Acestea ar putea decide să meargă înainte cu o și mai strânsă federalizare și uniune politică, fără a mai aștepta ralierea țărilor reticente: cele nordice și cele est-europene.

Pentru Marea Britanie consecințele s-ar putea însă concretiza printr-o rapidă dezmembrare a țării.

Deja vineri dimineață, șefa guvernului Scoției Nicola Sturgeon a declarat că este inacceptabil din punct de vedere democratic ca țara ei să fie scoasă din UE împotriva voinței sale.

Nicola Sturgeon a spus că un nou referendum pentru independență este „foarte probabil”, astfel încât Scoția să rămână, sau să reintre, în UE fără Anglia.

Scoțienii au votat cu o majoritate de 62% pentru rămânerea în UE.

Este limpede apoi că ieșirea Marii Brirtanii din UE și fragilizarea întregii construcții europene blochează pe termen nedefinit orice tentativă de extindere a Uniunii.

Atât pentru țările din Balcani ca și pentru Turcia, Brexit pune capăt, pentru multă vreme, visului european.

Brexit este apoi un cadou perfect pentru Putin. Rezultatul negativ al referendului britanic și perspectiva, care acum pare inevitabilă, a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană va afecta și sancțiunile UE impuse Rusiei, care expiră luna viitoare. Unele țări UE, precum Germania, Italia sau Ungaria, sunt oricum reticente prelungirii lor.

Marea Britanie era unul din cei mai fermi susținători ai menținerii sancțiunilor, însă anunțata sa ieșire din UE îi reduce acum cu totul influența asupra celorlalți 27 de membri.

Asta, combinat cu rezultatul negativ din Olanda, în aprilie, în legătură cu Acordul de Asociere UE-Ucraina arată în ce măsură un referendum în chestiuni complexe este primejdios pe fundalul creșterii populismelor în întreaga Europă.

Intr-atât de mari sunt incertitudinile și nesiguranța după Brexit, încât președintele Bulgariei Rosen Plevneliev a mers chiar până la a avertiza că dacă Uniunea Europeană se prăbușește, atunci există un risc major de război în Europa.

Un prim exemplu de potențial risc este declarația de vineri a vice-prim-ministrului Irlandei de Nord, Martin McGuinness, care a cerut un referendum pentru unirea regiunii lui cu Irlanda propriu zisă.

Dacă Marea Britanie ar încerca să prevină cu forța o unificare a Irlandei de Nord cu Irlanda asta ar risca să ducă la revenirea violențelor sectare și a valului de terorism care a zdruncinat Irlanda de Nord în ultimele decenii ale secolului XX.

Dacă și Scoția se declară independentă, pentru a putea rămâne în Uniunea Europeană, cum e foarte probabil, asta ar reduce Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la Anglia și Țara Galilor.

Ironia este că în 2013, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, declarase deja că Marea Britanie nu este câtuși de puțin o mare putere, ci doar o insulă, o insuliță pe care n-o ia nimeni în seamă.

Independența Scoției ar reduce acum Marea Britanie la o jumătate de insulă.