Amendamentele la Codul Audiovizual prin care ar urma să fie interzise emisiunile de ştiri şi analize politice din ţările care nu au ratificat Convenţia europeană pentru televiziunea transfrontalieră au fost dezbătute astăzi în Comisia de cultură, educaţie şi mass-media din Parlament. Proiectul, adoptat deja în primă lectură, pare să fie îndreptat împotriva mediilor ruseşti controlate de stat, şi a fost deja criticat de reprezentanta OSCE pentru libertatea mediilor, Dunja Mijatovic, în opinia căreia documentul reprezintă „o încălcare a standardelor internaţionale privind libertatea de expresie”.
Your browser doesn’t support HTML5
Controverse privind amendamentul anti-propagandă
Modificările care au stârnit nemulţumiri sunt promovate de legislatori democraţi. Ei optează pentru interdicţia de a retransmite emisiuni TV şi de radio produse în ţările care nu au aderat la Convenţia pentru televiziunea transfrontalieră, adică nu se conformează standardelor de calitate ce impun excluderea propagandei făţişe sau camuflate. Pe lista de state care nu acceptă convenţia figurează şi Federaţia Rusă. Parlamentarii din coaliţia majoritară mai doresc să oblige radiodifuzorii locali să producă zilnic cel puţin opt ore de emisiuni autohtone, inclusiv şase ore în perioadă de maximă audienţă. În interpretarea deputatului democrat Sergiu Sîrbu, amendamentele urmăresc stăvilirea „propagandei externe” care reprezintă un mare risc pentru securitatea statului:
„Proiectul de lege nu înseamnă interzicerea posturilor de televiziune ruseşti în Republica Moldova şi vreau să reitrez: nu închidem nici un post rusesc. Toate posturile de televiziune ruseşti şi nu numai vor continua să fie retransmise pe teritoriul Republicii Moldova, absolut toate. Restricţiile se vor aplica doar programelor informative, analitice şi militare.”
Apărători ai libertăţii presei, inclusiv din afara ţării, nu împărtăşesc însă acelaşi punct de vedere. Modificarea la care s-a referit deputatul Sîrbu a fost tranşant criticată de reprezentanta OSCE pentru libertatea mediilor, Dunja Mijatovic. Măsura este considerată excesivă şi „probabil ineficientă”, iar Dunja Mijatovici şi-a exprimat speranţa că amendamentele vor fi revăzute pentru a nu „limita libertatea de expresie şi libera circulaţie a informaţiilor”.
În ce priveşte obligaţia radiodifuzorilor de a produce cel puţin opt ore de emisiuni locale, o parte dintre care să fie difuzate în prime-time, aceasta a provocat dezbateri aprinse în Comisia parlamentară de profil. În opinia directoarei Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, riscul e că în spatele acestei decizii ar sta intenţia de a falimenta o parte dintre radiodifuzori, pe cei care nu își vor permite să producă emisiuni autohtone, atât cât să umple spațiul de emisie:
„Eu sunt de acord, există lege care e în vigoare de ceva timp şi ar trebui să înceapă radiodifuzorii noştri să aibă produs autohton. Eu sunt sigură că dacă am fi avut aceste discuţii în 2010, atunci când după schimbarea puterii mai mult sau mai puţin toate posturile erau în acelaşi condiţii, atunci ar fi fost puţini care s-ar fi opus prevederilor respective. Acum situaţia este alta, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Avem ceea avem. Avem concentrare, monopolizare, unii îşi pot permite, alţii nu.”
Fără a diminua necesitatea difuzării unui volum maxim de emisiuni de producţie autohtonă, inclusiv în prime-time, experţii media cred că această obligaţie ar urma să fie introdusă gradual, pentru ca radiodifuzorii să se poată adapta noilor prevederi şi să fie create condiţii de concurenţă loială. În lipsa transparenţei depline a acţionariatului există riscul ca pe piaţa mediatică să rămână doar instituţii media ai cărora finanţatori, deseori politicieni, au destui bani pentru a produce emisiuni autohtone. După dezbaterea de astăzi nu au fost identificate niste propuneri clare, iată de ce discuţia va continua în următoarele săptămâni, cu atragerea experţilor internaţionali.