Proiectul noului Cod al Audiovizualului înregistrat la parlament de Partidul Liberal ar urma să fie dezbătut de deputați până la sfârșitul acestei luni. Liberalul Lilian Carp spune că inițiativa legislativă, care este un produs al experților media, a primit mai multe avize pozitive. Totuși, ca urmare a dezbaterilor publice, autorii au convenit să introducă și reglementări care ar viza combaterea propagandei și protejarea spațiului mediatic, aceasta fiind o preocupare mai nouă a specialiștilor din domeniu.
Acum un an, liberalii - și separat democrații - au încercat să promoveze în legislativ inițiative ce ar reduce ponderea canalelor rusești, însă fără succes. Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente crede că anume propunerea democraților de a înceta retransmisia emisiunilor analitice și informative rusești ar putea fi inclusă în proiectul Codului Audiovizualului. O astfel de securizare însă, crede Petru Macovei, ar însemna falimentarea multor radiodifuzori, care nu își permit să producă emisiuni autohtone, atât cât să umple spațiul de emisie:
„Sigur că produsul autohton trebuie să fie protejat, și el este într-o anumită măsură protejat de către actuala redacție a Codului Audiovizualului. Poate chiar aș fi de acord și cu prevederile propuse anterior de către Sîrbu, atâta doar că sunt convins că trebuie să existe o perioadă de timp în care radiodifuzorii se vor putea adapta la noile prevederi. Cred că ar trebui să fie o anumită perioadă de grație.”
Consiliul Coordonator al Audiovizualului a sancționat în ultimii ani mai mulți radiodifuzori pentru difuzarea unor materiale de propagandă, cu scop de denigrare. Totuși, unul din membrii Consiliului, Mariana Onceanu-Hadârcă afirmă că este nevoie de delimitări juridice foarte clare, astfel încât aplicarea amenzilor să nu se facă în baza unor aproximări și impresii personale:
„În momentul în care spui că sancționezi pentru ceva, trebuie să existe o cuantificare foarte clară, o definiție foarte clară la ceea ce înseamnă manipulare, propagandă. Ele există, se discută la nivelul acesta al științei și al teoriei, dar la nivel juridic, ele deocamdată nu au atins statut de normă juridică.”
Spre deosebire de actualul Cod al Audiovizualului, noul proiect introduce protecția minorilor. La fel, se propune ca numărul membrilor CCA să fie redus de la nouă la cinci cu o modificare substanțială a competențelor acestora, spune Petru Macovei. Proiectul a fost elaborat încă în anul 2011 și trebuie adaptat, adaugă directorul Asociației Presei Independente. Petru Macovei crede că noua versiune aduce mai multe garanții pentru promovarea interesului public în audiovizual:
„Carențele care există din 2006, de când a fost adoptat actualul Cod al Audiovizualului, proiectul noului cod în mare parte le soluționează în ceea ce privește acordarea de licențe face mai multă regulă, constituirea și funcționarea CCA-ului, a Consiliului de Observatori, mai multă reglementare este în ceea ce privește regimul proprietății în audiovizual. Totodată, cred că trebuie să se mai lucreze.”
Ceea ce nu este suficient în acest proiect, remarcă Petru Macovei, sunt prevederile ce ar împiedica concentrarea mai multor instituții de presă în mâinile unui singur proprietar. Este și observația Marianei Onceanu-Hadârcă, care optează pentru introducerea unui regim juridic al proprietății după formula de peste Prut, care să asigure o transparență deplină a acționariatului:
„Asta ar permite dezvoltarea pieței audiovizuale, dar totodată ar limita și ar împiedica formarea de poziții dominante atât pe piață, deci concentrarea de proprietăți mass-media, cât și în ceea ce privește poziția dominantă în formarea opiniei publice.”
Mariana Onceanu- Hadârcă este de părere că mecanismele de apărare și rezistență în fața manipulării și propagandei trebuie să funcționeze concomitent cu promovarea produsului audiovizual autohton. Actualmente, radiodifuzorii trebuie să respecte o pondere de 30% de programe autohtone în emisie, dintre care cel puțin jumătate să fie difuzate în orele de maximă audiență.
