Adunarea Populară a Gagauz Yeri a adoptat marţi în două lecturi o nouă şi controversată Lege a radio-televiziunii autonomiei găgăuze, iar consiliul observatorilor al companiei publice regionale „Gagauziya Radio Televizionu” a decis recent sistarea tehnică pentru trei luni a activității acestei companii. Punctul de vedere al directorului Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, asupra celor întâmplate la Comrat.
Europa Liberă: Aşadar, Adunarea Populară a autonomiei găgăuze a adoptat ieri în două lecturi o nouă lege a radio-televiziunii autonomiei. Ceva vreme în urmă, consiliul de observatori al companiei „Gagauziya Radio Televizionu”, suspectat că ar fi supus politic, a instituit o „sistare tehnică” a activității acestei instituţii. Cum vedeţi dumneavoastră cele întâmplate la Comrat?
Petru Macovei: „Tocmai că este mai greu de înțeles ce se întâmplă acum în autonomia găgăuză din aspectul reglementării activității radiodifuzorilor, în special a radiodifuzorului public regional, pentru că într-adevăr, toți angajații au fost trimiși în concediu tehnic pentru o perioadă de trei luni, perioadă în care se presupune că va avea loc această reformă.
Este o reformă care, din start, a pornit cu stângul pentru că ea nu reprezintă altceva decât o încercare de a soluționa un conflict care s-a iscat între președinta companiei de televiziune și radio din Găgăuzia, doamna Ana Harlamenco și Consiliul de observatori al acestei companii, care nu reprezintă altceva decât emanația politică a Adunării Populare din Autonomia Găgăuză. Iată că un conflict, între conducătorul acestei companii și Consiliul de observatori a determinat legislatorii regionali să elaboreze un nou proiect de lege. Și asta, dacă vă aduceți aminte, seamănă foarte mult cu acel conflict la nivel național între președintele Lucinschi și Parlamentul Republicii Moldova, care a dus până la urmă la schimbarea formei de guvernământ în țara noastră.
Din punctul meu de vedere, nu era necesar să se ajungă până în situația în care un simplu conflict administrativ, care se baza parțial pe faptul că doamna Ana Harlamenco refuza să recunoască autoritatea Consiliului de observatori, și pe de altă parte pe încercările acestui consiliu de a impune anumite restricții și anumite limitări în politica editorială.
Ambele părți se fac vinovate de această situație de conflict. Doamna Harlamenco și-a depus demisia acum câteva zile și la fel și-a depus demisia directorul televiziunii din autonomia găgăuză, domnul Ștefan Piron, care a avut un rol important în acest conflict, care până la urmă a dus la adoptarea de către Adunarea Populară a autonomiei găgăuze în două lecturi, în aceeași zi, a unei legi care din punctul meu de vedere desființează radiodifuzorul public în regiune.”
Europa Liberă: Gâlceavă a mai fost și în alte împrejurări, de ce este îngrijorător acest proces la Comrat?
Petru Macovei: „Tocmai pentru faptul că din momentul în care această lege va intra în vigoare, conforma normelor legale ea urmează încă să fie semnată de bașcanul regiunii și să fie publicată în monitorul oficial regional, deci după publicarea acestei legi, din perspectiva mea, funcționarea radiodifuzorului public regional va fi una foarte și foarte aproximativă, deoarece elementele cele mai importante ce țin de funcționarea unui radiodifuzor sub control public vor înceta să existe.
Or, după cum prevede această lege votată ieri în două lecturi de către parlamentul regional, va fi instituită o altă formă de administrare, Nu va mai exista nici chiar funcția de președinte al companiei, ci funcția de director executiv. Însăși denumirea induce faptul că această persoană va executa anumite hotărâri care vor fi luate de către prezidiul Adunării populare a Găgăuziei și de către acest Consiliu de Observatori, care va dicta și politica de management, și politica editorială. Deși aparent această lege garantează libertatea editorială, în realitate, prin anumite prevederi vor fi instituite anumite limitări libertății editoriale a companiei publice.”
Europa Liberă: Cum a reacţionat sau cum poate reacţiona CCA la ceea ce chiar dumneavoastră aţi calificat şi anterior sfidare de către deputaţii respectivei autonomii a legislaţiei Republicii Moldova?
Petru Macovei: „Teamă mi-i că nu poate să facă nimic mai mult decât să de-a declarații asemenea unei organizații neguvernamentale, ceea ce CCA a și făcut anterior. În altă ordine de idei, legea adoptată la nivel regional prevede și instituirea unui CCA regional, pe niște principii că dacă veți studia legea, unele din articole s-ar putea să vă amuze. De exemplu, articolul prin care membrii CCA-ului regional vor funcționa pe bază de voluntariat și vor primi o indemnizație de ședință de 180 de lei.
Bineînțeles că aici ar trebui să intervină Parlamentul Republicii Moldova. Relativ nu demult a și fost formată o platforma de comunicare între parlamentul național și cel regional. Ar trebui obligatoriu să intervină Cancelaria de Stat, care poate să conteste în instanță orice lege adoptată de către parlamentul regional. De asemenea, ar trebui să existe interpelări la Curtea Constituțională a Republicii Moldova, care să dea o interpretare anumitor acte cu caracter legislativ local.”
Europa Liberă: Având în față o detașare flagrantă de la legislația națională, de ce nu se fac acești pași? Îmi amintesc că, dacă nu chiar șeful Consiliului Coordonator al Audiovizualului a precizat că ,,dacă a fost întreprinsă o acțiune ilegală, o vom acționa în instanță”, a acționat, se va acționa?
Petru Macovei: „A acționat, pentru că anterior, dacă vă aduceți aminte, în Autonomia Găgăuză, absolut ilegal, contrar normelor prevăzute de Codul Audiovizualului din Republica Moldova, se eliberau licențe pentru radiodifuzori locali de către o anumită direcție de construcție din cadrul executivului de la Comrat, ceea ce era total lipsit de sens și ilegal. CCA-ul a acționat în instanță de fiecare dată cânt era adoptată o asemenea decizie, iar hotărârile acelei direcții a Comitetului executiv de la Comrat, cum se numește acolo, au fost anulate în instanță, chiar de către Judecătoria de la Comrat. Una peste alta, asta nu i-a împiedicat pe cei de la Comrat să-și continue practicile ilegale. Deci, indiferent ce spunea Chișinăul, ei oricum mergeau înainte și iată că au adoptat o lege prin care-și constituie propriul CCA, să nu mai existe pe urmă interpretări, de ce, vezi Doamne, sunt eliberate licențe de către o direcție care nu are profilul necesar.
De ce nu se întâmplă mai nimic la nivel național? Din aceleași considerente politice din care nu s-a întâmplat mai nimic anterior pentru că au existat multe alte hotărâri și legi locale care contravin Constituției Republicii Moldova. Nu se întâmplă pentru că politicienii de la Chișinău își doresc să mențină, din punctul meu de vedere, o relație artificială cu Comratul din dorința de a nu supăra politicienii locali, pentru a păstra aparența înțelegere între Chișinău și Comrat.
În realitate, fiecare parte încearcă să-și facă propriul joc. Comratul își dorește să obțină tot mai multă independență și autonomie în adoptarea deciziilor, ceea ce în sine nu este antidemocratic și chiar aceleași structuri internaționale, și OSCE-ul, și Uniunea Europeană susțin o cât mai mare autonomie a unor regiuni, însă pe anumite segmente. Din câte cunosc, în țările democratice europene, chiar dacă regiunile autonome au propriile Consilii Coordonatoare ale Audiovizualului, totuși aceste consilii nu au dreptul să elibereze licențe.
Trecând peste acest aspect, pentru mine lucrul cel mai îngrijorător în această lege este faptul că funcționarea radiodifuzorului public regional va fi redusă la zero pe aspectul public, deci ei practic vor să revină la ceea ce a fost până la transformarea companiei în una publică, adică să poată controla orice. Și această lege exact specifică mecanismele prin care acest control sută la sută va fi exercitat din exterior și va mai exista un director executiv care probabil va executa indicațiile pe care le va primi de la Adunarea Populară.”
