La Chişinău, Procuratura Anticorupţie a anunţat vineri primele trei reţineri în cazul spălării de bani descrise în repetate rânduri în presă drept cea mai mare spălătorie de bani din Europa de Est - „Laundromatul”. Faptul că prin sistemul bancar moldovenesc s-au spălat sume imense de bani ruseşti a fost confirmat anterior de mai mulţi demnitari de la Chişinău, niciodată însă nu s-au pronunţat şi nume de suspecţi.
Your browser doesn’t support HTML5
Primele rețineri în scandalul spălării de bani din Republica Moldova
Cel mai sonor nume de reţinut anunţat în dimineaţa de vineri de procurorii anticorupţie poate fi considerat cel al Emmei Tăbârţă, fostă viceguvernatoare a BNM în a cărei domeniu de responsabilitate a intrat supravegherea bancară.
O vreme s-a spus că ar fi cea care conduce de facto treburile în BNM. Ajunsă în funcţie la banca centrală încă în anul 2008, pe vremea guvernatorului Leonid Talmaci, ea şi-a păstrat fotoliul până în 2015, când a fost demisă după o şedinţă cu uşile închisă a parlamentului, care examinase situaţia din sectorul bancar de până şi după „furtul secolului” din 2014.
Alte două reţineri îi vizează pe fostul și actualul șef al Departamentului supraveghere bancară din cadrul BNM, Vladimir Țurcan și Matei Dohotaru.
Viorel Morari, şeful procuraturii Anticorupţie, a precizat la câteva ore după efectuarea reţinerilor că cei trei sunt bănuiţi de „neglijenţă în serviciu” soldată că urmări deosebit de grave. Concret, ar fi vorba despre spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniţi din Rusia, a mai spus şeful de la anticorupţie, spălare care ar fi avut loc prin intermediul Moldindconbank despre care se crede că ar fi controlată de omul de afaceri moldovean Veaceslav Platon.
„Este vorba despre spălare de bani, care au trecut prin tranzit în conturi corespondente deschise în Moldindconbank de bănci din Federaţia Rusă şi care au fost posibile a fi încasate datorită îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de către angajaţi ai BNM,” a explicat Viorel Morari.
Arestat şi el acum două săptămâni, la Kiev, la cererea procurorilor moldoveni, Veaceslav Platon nu a fost deocamdată extrădat Chişinăului, deşi procurorii moldoveni au formulat un astfel de demers faţă de autorităţile de la Kiev. Platon este suspectat de organele de anchetă de la Chişinău de implicare în devalizarea Băncii de Economii și spălare de bani. Apărarea sa pretinde, însă, că ar fi victimă a politicianului moldovean Vlad Plahotniuc, care ar vrea să-l “reducă la tăcere” înainte ca el să deconspire pretinsă “implicare” a lui Plahotniuc în ceea ce i se impută lui Platon.
Începând cu vara lui 2014, investigaţiile de presă au vorbit în mod insistent, pe lângă furtul de proporţii din băncile moldovene, şi despre un rol-cheie jucat de sistemul bancar din Republica Moldova în cea mai mare operaţiune de spălare de bani ruseşti murdari în perioada anilor 2010-2014, supranumită „Laundromatul”.
Printre demnitarii moldoveni care au confirmat informaţiile din anchetele reportericeşti au figurat preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, care la un moment dat a afirmat pentru o publicaţie rusească că ar avea în vizor câteva zeci de ordonanţe emise de instanţele moldoveneşti prin care ar fi fost legalizate tranzacţiile.
Directorul Centrului Naţional Anticorupţie, Viorel Chetraru, spunea, la rândul lui, în 2015 în Parlament că şapte persoane ar fi fost puse sub învinuire la Chişinău pentru implicarea în aceste operaţiuni, dar că ancheta s-ar afla în impas din cauza lipsei informaţiilor necesare din ţara din care ar fi plecat banii, adică Rusia.
De câteva zile, subiectul implicării Republicii Moldova în spălătoria rusească a ajuns să fie foarte frecvent abordat în presa americană, dar deocamdată nu este limpede dacă aceste publicaţii, în proporţie covărşitoare nefavorabile celui mai influent politician moldovean Vlad Plahotniuc, ar avea legătură cu declanşarea vreunei anchete internaţionale care să-l vizeze sau mai degrabă cu vreo campanie de lobby plătită de rivalii politici ori economici ai acestuia.