Judecătoria Buiucani a publicat 24 din cele 109 de pagini ale motivării în decizia de condamnare a lui Vlad Filat

La aproape şase săptămâni după ce l-a condamnat pe fostul premier moldovean Vlad Filat la 9 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi corupere pasivă, Judecătoria Buiucani a publicat pe site-ul său un fragment, mai exact 24 din 109 de pagini, din hotărârea motivată a acestui proces. Astfel, au devenit publice argumentele procurorilor, ale avocaţilor, ale lui Filat însuşi şi ale denunţătorului, Ilan Shor, nu şi cele ale magistraţilor care au propunţat verdictul. O relatare de Liliana Barbăroşie.

De ce a fost publicată trunchiat motivarea în decizia de condamnare a lui Vlad Filat

Procurorii au pretins în cadrul procesului că printre multiplele beneficii pe care le-ar fi primit Vlad Filat de la Ilan Shor ar figura cinci maşini de lux, de peste un milion de lei fiecare, dar şi sume importante de bani, unele pe card, altele cash, iar motivul principal din care Shor ar fi acceptat să i le ofere ar fi fost să-i faciliteze preluarea Băncii de Economii şi să-i asigure scutirea „de probleme” cu instituţiile de control ale statului a altor afaceri pe care acesta le dezvoltă în Republica Moldova. Shor i-ar fi plătit lui Filat şi nenumărate servicii de transport şi hoteliere, cadouri de lux pentru membrii familiei, cum ar fi de exemplu un ceas de peste două milioane de lei şi desi toate ar fi ajuns la Filat după demiterea din funcţia de premier, acesta le-ar fi pretins în schimbul asigurării că mai are pârghii de a influenţa factorii decizionali.

În general, procurorii au pretins în proces că emisia suplimentară de acţiuni de la BEM în urma căreia instituia a fost înstrăinată de la stat în beneficiul lui Ilan Shor ar fi avut sorţi de izbândă tocmai în urma intervenţiilor lui Vlad Filat, acesta obţinând în schimb acces la gestionarea fluxurilor financiare din BEM. Astfel, au mai arătat procurorii, firme de-ale lui Filat din România, dar şi offshore-uri de-ale lui Shor, ar fi scos din BEM după emisie, sub acoperirea unor credite, aproape 400 de milioane de lei.

Spusele procurorilor au fost întărite şi de depoziţiile lui Ilan Shor, care a pretins în instanţă că a plătit majoritatea favorilor făcute politicianului din banii din BEM.

În apărarea sa, Vlad Filat a pretins că, în calitate de simplu lider de partid, nici dacă ar fi vrut nu ar fi reuşit să influenţeze decizia de înstrăinare către Shor a Băncii de Economii. Decizia de fapt aparţine Comitetului de Stabilitate Financiară, a mai spus în instanţă Filat. El a recunoscut în cadrul procesului doar „greşeala” de a fi acceptat drept cadou de ziua de naştere unul din cele cinci autoturisme ce figurează în dosar, dar a negat că ar fi primit şi alte beneficii, sau că ar fi fost capabil să oprească vreun control la afacerile lui Shor. Despre serviciile de transport, a căror existenţă trebuie să spunem că Filat la fel a recunoscut-o, el afirmă că le-ar fi plătit, dacă Shor i-ar fi cerut acest lucru. În general, din spusele lui Filat pe final de proces rezultă că acesta se crede nedreptăţit în mare parte pentru că nu i s-a asigurat un proces cu uşile deschise şi că nu a avut permisiunea să discute cu presa.

Marea majoritate a acestor informaţii au fost totuşi cunoscute şi până acum publicului după scurgerea în presă a denunţului împotriva lui Filat depus de omul de afaceri Ilan Shor.

Din motivarea publicată lipsesc cu desăvârşire argumentele pentru care instanţa a luat decizia de condamnare.

Cât de important ar fi totuşi ca aceste argumente să fie cunoscute de public, l-am întrebat pe magistratul român Cristi Danileţ:

„Transparenţa justiţiei este o condiţie pentru încrederea populaţiei în justiţie. Iar într-un caz de o asemenea notorietate cum e cel al lui Vlad Filat, când toată presa şi toată populaţia, şi nu doar din Moldova, ci şi din afara Moldovei este interesată de acest caz, mi se pare normal ca publicul să aibă acces la hotărârea instanței după ce a fost motivată. Cât priveşte trunchierea hotărârii, eu nu găsesc nici o raţiune. Încrederea publicului se fondează tocmai pe cunoaşterea argumentelor instanţei: de ce instanţa a procedat într-un fel sau altul. Astea trebuie să fie cu prisosinţă aduse la cunoştinţa publicului. Dacă nu este toată hotărârea, ar trebui să fie făcut măcar un rezumat în care să se explice de ce a procedat instanţa într-un fel sau altul.”

O purtătoare de cuvânt de la judecătoria Buiucani a explicat în presă că înainte de publicarea motivaţiei în cazul Filat, instanţa a avut nevoie de timp pentru ascunderea datelor cu caracter personal din document.

Cât despre trunchierea hotărârii, aceeaşi purtătoare de cuvânt a spus că ea s-ar datora concediului unei judecătoare în computerul căreia ar fi stocate datele şi că documentul va fi publicat integral după revenirea la serviciu a magistratei.

Deşi până nu demult instanţele erau obligate în mod expres de lege să publice hotărârile motivate la doar câteva zile de la pronunţarea sentinţelor, CSM a omis printr-o intervenţie recentă această obligaţie în cazul unui proces cu uşile închise ca cel al lui Filat.